Despre divort

Nu vreau sa vorbesc aici despre aspectele juridice legate de un divort, nici despre suferinta celui parasit. Vreau sa ating un subiect care ma macina de mult: reactia femeii parasite, cu copii minori vis a vis de acceptarea sau refuzul implicarii ulterioare a tatalui in cresterea si educarea copiilor lor.

Am constatat de-a lungul timpului ca mare parte din femeile din Romania (sau cel putin din Moldova) fac tot posibilul sa limiteze sau sa anuleze orice contact al copilului cu tatal natural dupa divort. E greu de inteles pentru mine aceasta reactie, in afara unor situatii speciale in care tatal a fost agresiv, alcoolic, etc. Se pare ca femeile parasite de soti apeleaza la aceasta metoda pentru a se razbuna pe fostii lor soti pentru ceea ce le-au facut lor. Dar ce vina au copii ca parintii nu s-au inteles? Copii care si asa sunt traumatizati de divortul parintilor, trebuie sa aiba acces la dragostea si ingrijirea ambilor parinti, au imperios nevoie sa ii vada si sa se simta iubiti si protejati de ambii parinti. Ruperea lor brusca de unul dintre ei poate avea consecinte grave asupra dezvoltarii lor emotionale, si nici o mama nu ar trebui sa permita sa se intample asta, indiferent ce s-a intamplat intre ea si tatal copiilor.

Mai ales adolescentii sunt cei care pot fi cei mai afectati, chiar daca poate se considera ca sunt mai mari si pot intelege. Perioada si asa dificila prin care trec se poate transforma intr-o adevarata criza la pierderea contactului cu unul din parinti si alunecarea spre tentatiile atat de periculoase ale varstei lor e foarte aproape in acest caz.

As vrea sa pot face ceva, in sensul de a schimba aceasta mentalitate extrem de gresita si ma puteti ajuta daca sunteti mama divortata scriind in comentariile de mai jos cum ati procedat dupa primirea custodiei copiilor dvs., cat timp ii permiteti fostului sot sa stea cu copii, cat de des discutati cu el despre cresterea si viitorul copiilor, ce efect a avut in timp asupra copiilor despartirea si faptul ca si-au vazut in continuare tatal sau nu.

2 thoughts on “Despre divort

  1. Buna. Din partea mea, nu exista program sau limite. Copiii mei (doua fete, de 6 si 9 ani), se vad cu tatal lor oricand vor. Le incurajez relatia si ii sprijin. Cum as putea face rau copiilor mei, cere sunt ratiunea vietii unui parinte?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *