Despre prima intalnire

Atunci cand esti singura e posibil sa ai sansa  sa te intalnesti in timp cu mai multe persoane de sex masculin, in ideea de a gasi pe cineva potrivit pentru tine. De cele mai multe ori asta se intampla dupa ce ai dat de persoana respectiva pe internet, pe un site de socializare, sau de ce nu, la recomandarea cuiva.

Oricum ar fi, inainte de o prima intalnire, discuti cu respectivul de cateva ori macar, pe messenger si la telefon. Se poate intampla sa iesi la o prima intalnire chiar dupa o

singura discutie, dar astea sunt cazuri mai rare, cand discutia respectiva iti trezeste un filling foarte puternic.

Ai timp, in felul acesta, sa-ti faci o imagine asupra acelui barbat. De cele mai multe ori se trimit poze reciproc, sau chiar se foloseste webul pentru o minima apreciere a aspectului fizic si a atractivitatii celuilalt. Vorbim aici de situatii normale, pentru ca exista si varianta in care vorbesti cu cineva timp indelungat, te simti extrem de atrasa de respectivul, dar, din diverse motive, nu va intalniti niciodata. Dar si daca va intalniti….

In fine, inarmata cu aceste minime informatii, te duci la intalnire, invitata fiind de respectivul. Esti plina de emotii, nu stii cu ce sa te imbraci, te aranjezi cat poti mai bine, si in final, vine ora fatidica. E destul de complicat momentul in care esti prima oara fata in fata cu el. Ce faci? De regula, de femeie depinde daca salutul consta intr-o strangere de mana, intr-un sarut cordial pe obraz, sau chiar o mica imbratisare. Cred ca trebuie sa lasi impulsul sa lucreze, si faci exact ce iti dicteaza inima, nu ai cum sa gresesti…. prea tare.

Apoi, ar trebui sa discutam despre cum ar trebui sa fie o astfel de intalnire ca sa dea cat mai multe sanse de cunoastere reciproca. O prima varianta ar fi ca intalnirea sa aiba loc doar intre patru ochi, intr-un loc public desigur, un loc decent, linistit, unde sa puteti vorbi, sa va puteti vedea si auzi. Un club foarte zgomotos nu cred ca e o solutie. Si nici un film la cinematograf. Poate o plimbare in parc daca e vreme frumoasa, sau la o cafenea sau ceainarie. De fapt asa se si spune prima oara: hai sa iesim la o cafea. In felul asta cred se poate obtine o stare, un raspuns fata de asteptarile avute, poti aprecia mai usor ce simti sau poti simti cand esti cu respectivul.

Mai e si varianta unei intalniri comune cu prietenii lui. Are si aceasta varianta avantajele ei. De exemplu, faptul ca ii poti vedea si cunoaste prietenii arata o deschidere a respectivului, care e clar ca nu are nimic de ascuns. Apoi cunoscandu-i prietenii e mai usor sa-ti faci o imagine despre el. Vazandu-l in lumea lui, in mediul lui, il poti aprecia asa cum e in realiatate nu cum incearca sa ti se prezinte tie. Dar sunt si dezavantaje. Tu nu cunosti pe nimeni acolo, nici macar pe el. E destul de dificil sa te bagi in conversatii in care chiar nu stii despre ce se vorbeste cu adevarat, ei, prieteni fiind, avand limbajul lor comun. Poti aparea tu in fata lui si a lor ori ca fiind cu nasul pe sus, ca nu te cobori sa discuti cu ei, ori ca fiind prea tacuta si speriata chiar, ori daca incerci sa legi ceva conversatii sa o dai in bara si poate fi si mai rau. Nici cu el nu apuci sa vorbesti prea mult, nici el nu se simte foarte bine ca ar vrea sa te implice si nu stie cum…

Ca sa il aduci pe el direct in cercul tau de prieteni e mai dificil. De obicei o femeie nu prea procedeaza asa pana nu il cunoaste bine si are convingerea ca poate fi ceea ce isi doreste.

In concluzie, daca ar fi sa aleg, eu as opta pentru prima varianta. Eu si el. Atata. Daca el vine si cu o floare la intalnire deja a castigat o parte din batalie, demonstrand ca este un caracter sensibil si ca vrea cu adevarat  ca tu sa-l placi si  sa-l iei in serios.

Despre trairile de dupa aceasta prima intalnire prefer sa vorbesc in alt articol ca sa nu lungesc prea mult vorba aici.

TU SI MAREA

Marea mi-a soptit ca ma iubeste

Marea mi-a promis ca ma doreste,

Marea m-a atins, mi-a dat fior,

Marea m-a cuprins cu drag, lasciv, usor….

Ti-as da si tie marea mea,

Sa te cufunzi usor in ea,

Iar eu un val…usor sa te cuprind,

S-alunec cald pe trupul tau candid…

Si nu m-as satura privind,

Cum vii spre tarm cu parul ud, zambind,

Cu trupul cald, de valul meu atins,

Cu ochii tai superbi ce patimi mi-au aprins….

Adrian P

Despre prietenie

Nu vreau sa fac acum analiza notiunii de prietenie, vreau doar sa vorbim despre ce fel de prieteni are femeia la care se refera blogul.

Cred ca sunt trei categorii de prieteni despre care putem sa vorbim.

Prietenii de familie. Sunt de obicei mai mult prietenii sotului, iar noi, doamnele, ne imprietenim pe parcurs. Ne intalnim la petreceri, vin la noi in vizita de ziua copilului, de ziua sotului sau a noastra, mergem si noi la ei, facem revelionul impreuna. Dar ce se intampla cand divortam? Desigur ca acestia trebuie sa aleaga, fiind destul de dificil sa mentina o relatie de prietenie cu ambii. Si de cele mai multe ori il aleg pe el, sau noi suntem cele care renuntam, in ideea de a ne rupe de trecut.

Prietenele, din copilarie sau mai recente. Mereu vedem in filmele americane, prietene pe viata, prietene ideale, care o sustin pe vedeta din film ca niste adevarate eroine, in tot ce are aceasta de infruntat. Dar, de cele mai multe ori, in lumea reala, nu e chiar asa. O femeie la peste 40 de ani, singura, nu prea are prietene. Asta pentru ca prietenele din copilarie (singurele dupa parerea mea potentiale adevarate prietene), sigur au ales un alt drum in toti acesti ani, ori sunt plecate in alta tara, sau macar in alt oras, ori au sot si copii sau lucreaza foarte mult peste program si nu au timp de nimic, asa ca relatia stransa de prietenie a fost imposibil de mentinut. Prietene mai recente, colege, vecine, etc. se dovedesc repede a fi de fapt ori interesate, ori invidioase, si te gandesti ca mai bine lipsa. Daca sunt si casatorite e mai rau, caci te vor evita in ideea ca sotul sa nu observe ca tu esti mai draguta, mai cocheta, mai subtire, etc.

Prietenii barbati. Nu stiu clar de ce dar se pare ca functioneaza. Poate din cauza ca barbatiii stiu sa tina un secret, nu prea au de ce sa fie invidiosi pe o femeie, din contra pot sa o admire dezinteresat pentru realizarile ei, pot sa asculte si sa dea raspunsuri pertinente. Poate mai e ceva, daca prietena lui are o problema sentimentala, un barbat poate sa-i dea un sprijin important avand in vedere ca poate intelege din alta perspectiva problema, din perspectiva partenerului sau a sotului prietenei lui. Si invers. Singura problema in acest caz este ca prietenia sa nu se transforme pe nesimtite in altceva.

Voi ce fel de prieteni aveti?