Promisiune

As vrea sa te vad atunci cand ploua

Cand inima mea e ca iarba sub roua

O doare si spera si simte si plange

Oricate lacrimi nu i-ar ajunge.

 

As vrea sa te vad iar cand e soare

Cand luna e alba si rece,  si moare

As vrea sa te privesc cu inima mea trista

Sa iti vad sufletul la mine in batista

Si sa pluteasca printre lacrimi stinse

Sa umple toate-acele doruri necuprinse.

 

As vrea sa te mai vad si cand sunt norii grei

Fericirea mea inapoi sa n-o mai iei

Sa ramana pururi in suflet la tine

N-o sa ti-o cer, promit, nici azi nici maine.

8 thoughts on “Promisiune

  1. Asa zic si eu, iubirea e cea mai buna sursa de inspiratie.Impartasita sau neimpartasita, dar tot despre ea se scrie cel mai mult. Iar daca e iubire pentru copii, atunci apar povestile pentru ei.
    Foarte frumoasa. Acum iti curg ideile ca apa 🙂

  2. cred ca ori despre iubirea neimpartasita,ori despre iubirea de inceput :D. Când se asaza lucrurile, se mai calmeaza si pasiunea si cred ca si inspiratia 😀

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *