As vrea sa te vad atunci cand ploua
Cand inima mea e ca iarba sub roua
O doare si spera si simte si plange
Oricate lacrimi nu i-ar ajunge.
As vrea sa te vad iar cand e soare
Cand luna e alba si rece, si moare
As vrea sa te privesc cu inima mea trista
Sa iti vad sufletul la mine in batista
Si sa pluteasca printre lacrimi stinse
Sa umple toate-acele doruri necuprinse.
As vrea sa te mai vad si cand sunt norii grei
Fericirea mea inapoi sa n-o mai iei
Sa ramana pururi in suflet la tine
N-o sa ti-o cer, promit, nici azi nici maine.
unde sa ma inscriu la prima carte de poezii cu autograf?
Nu e cazul…. Multumesc oricum.
atunci cand e multa iubire toate cuvintele sunt frumoase. frumoase versuri. 🙂
Multumesc Mihaela.
Asa zic si eu, iubirea e cea mai buna sursa de inspiratie.Impartasita sau neimpartasita, dar tot despre ea se scrie cel mai mult. Iar daca e iubire pentru copii, atunci apar povestile pentru ei.
Foarte frumoasa. Acum iti curg ideile ca apa 🙂
Cred ca mai mult se scrie despre iubirea neimpartasita…. Nu? 🙂
cred ca ori despre iubirea neimpartasita,ori despre iubirea de inceput :D. Când se asaza lucrurile, se mai calmeaza si pasiunea si cred ca si inspiratia 😀
Asa este. Visam la ceea ce ne lipseste, la ceea ce ne dorim nu la ceea ce avem de mult. Din pacate.