Mi-e dor


Desi am scris relativ recent despre dorul de tine si despre dor in general, trebuie sa recunosc din nou ca MI-E DOR. Mi-e dor de EL, mi-e dor de copilul meu pe care nu l-am vazut de o saptamana, mi-e dor de o vacanta dulce si senina, mi-e dor de soare desi e peste tot acum in toiul verii, mi-e dor de padurea pe care nu am mai mangaiat-o de mult cu ochii, cu plamanii, cu palmele pe coaja batrana e copacilor, mi-e dor de lungi drumuri mana in mana, mi-e dor de marea albastra (sau Neagra nu conteaza), mi-e dor de sarutari si imbratisari pline de emotie si pasiune, mi-e dor de lucruri facute impreuna, mi-e dor sa stau la taclale cu prietenii de care nu mai am timp, mi-e dor de liniste si pace sufleteasca, dar si de agitatia dinaintea unei revederi atat de dorite si asteptate, mi-e dor de stabilitate si echilibru, dar si de zapaceala mea caracteristica, mi-e dor sa ma simt iubita si sa ma vad frumoasa in ochii lui. Mi-e dor de momente simple de fericire pura, nealterate de nici un gand razlet. Ordinea e complet aleatorie. Si nici nu conteaza. Important e ca imi e dor. Tare dor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *