Provocarea de luni… Arzand


Am lasat dorul mistuitor, dorul arzand in urma. L-am uitat in ploaie. Nu i-am mai dat combustibilul necesar cred, si s-a stins pierdut, s-a transformat in cenusa, iar cenusa a fost imprastiata de vant. In urma lui a ramas doar un gol, un vid care va absoarbe imediat ce va avea ocazia, un alt sentiment, o alta emotie, sau poate aceeasi, tot un dor, tot o iubire, tot o speranta. Inima nu poate trai fara ele, sufletul stie ca are atatea de daruit, si nu se poate opri sa iubeasca, ceva, pe cineva, sau totul. Si va arde din nou, va simti emotii netraite, sau poate deja stiute, se va umple cu ele, si va incepe din nou sa arda. Cu fiecare respiratie, cu fiecare gura de oxigen, focul va fi mai intens, flacarile lungi se vor prelinge incet spre cer, de unde se va hrani cu lumina soarelui, vor capata si mai multa forta, apoi se vor intoarce spre pamant, energia tuturor vulcanilor sai umplandu-le si ea.
Trebuie doar sa ma privesti in ochi. Trebuie doar sa ma iei de mana. Trebuie doar sa spui cat de dor ti-a fost. O imbratisare. E atat de simplu. Si iubirea va fi intre noi. Doar ea, pentru ca nimic altceva nu va avea loc. Vom fi doar noi si ea. Lipiti, uniti, de nedesprins, doua trupuri, doua suflete si o iubire. Arzand.
Alte povesti arzand gasiti in tabelul de la clubul PSI.

17 thoughts on “Provocarea de luni… Arzand

  1. Pingback: Provocarea-Arzand… « Cățărătorii

  2. combustia asta cand ataca din interior apai face si trairile sa fie mai altfel percepute. iar din acest altfel decat de obiceiul rutinier apare si frumosul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *