IIuzie

Iluzie  e viaţa ce-o trăim

Iluzie e sentimentul de preaplin

Preagol de fapt ar trebui să îl numesc

Preaplinul ce frenetic îl trăiesc.

 

Preaplin de amăgire şi tristeţi ce vin

Preagol de dragoste şi bucurie… chin

Umplut de tine ar vrea să fie dorul meu

Golit acum de lipsa ta mereu.

 

Şi braţele-ţi rotund să mă cuprindă iar

Să fiu al minţii tale înmiresmat hotar

Iluzia iubirii să mi-o dărui iar

În noaptea amăgirii o primesc în dar.

 

Şi-n cânt de linişte să o trăiesc senin

Iar sufletul să-mi fie iar de bucurie plin

Tristeţea se va aşterne apoi din nou

Speranţa fi-va împlinită. E destinul meu?

7 thoughts on “IIuzie

  1. Hmmm… cred că ai încurcat un pic literele-n cuvinte, acolo… voiai să zici: “o poezie [care] doare”. Că eu aşa simt.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *