Cine sunt eu? Sunt doar o picătură
Din ploaia care curge blând pe geamul tău
Din roua ce apare în zori, pierdută chiar de Dumnezeu,
Sunt doar o libelulă
Ce zboară printre aripi de fluturi mii
Și apoi se ascunde-n floare, s-o apere de-al nopții zeu,
Sunt doar un cald grăunte
Din galbenul nisipului întins pe țărmul însorit
Purtat de vânt în zări departe, întors de mare înmiit,
Sunt doar o adiere
Din vântul aspru de la răsărit
Ce te-nfioară cu al lui strigăt, și îți umple inima de infinit,
Sunt doar o mică rază
Caldă solie a soarelui trezit
Ce-ar vrea în fiecare dimineață, la geamul tău să bată iară
Și lângă tine să se-aștearnă, ca să te mângâie la nesfârșit.
Sunt doar parfumul
Din toate florile ce-au răsărit.
Cine sunt eu? Eu sunt Femeie
Și doar tu faci din mine Eu.
Aceasta a fost psi-luneala de azi.
Ești delicată rău ! Ferice de cei de lângă tine !
Delicata rau :lol:, super tare. Culmea e ca nu prea sunt asa delicata…Cel putin nu ma simt eu asa…
Mi-a plăcut, ca să cumva să crezi altceva. Ce descrii tu este prototipul feminității totale !
Ma bucur mult daca ti-a placut… 🙂 Si n-am crezut nici o clipa altceva.
Am admirat și desenul. E o stampă ?
E de pe net… habar nu am.. 🙂
Pingback: Provocarea-Cine sunt eu? « Cățărătorii
Uiuuu…ma vezi? Ma vezi? Sunt picatura de langa tine….
Te vad, cum nu, de cate ori te citesc… 🙂
dantele de cuvânt… asta eşti!
Nu cat esti tu… 🙂
http://youtu.be/91eExNbLsVc
Multumesc. Mi-a placut intotdeauna melodia asta…
Eşti femeie şi dragostea ta te face să fii TU! 🙂
Asa e. Noi femeile ne recunoastem in dragostea noastra…
Pingback: Cine sunt eu? | irealia
Pingback: Cine sunt eu? « Almanahe
Pingback: Mesagerul h-ăului | Joramotive de sărit obstacole
Lacrimă-n dor de libelulă
bob de vânt şi soare cu formulă,
şi când nu eşti Tu poţi fi destulă!
Eu nu e insulă nulă fără stimul…ă de matroz,
Ia, poftim de înmoaie vârf de pensulă-n peliculă roz!
Da ,Eu pot fi destula, cum spui tu, si fara vreun El, dar El ma intregeste, e mai bine asa? Si nu-mi place rozuuulllll 🙂
rima cu matroz. :))
nici io nu poci să-l sufăr pe roz, da’ la ochelari tot am, combinat cu mov.
Foarte frumoasa ti-a iesit poezia asta!
Multumesc.
Numa-n ambiţia mea ai scris-o pe-asta aşa de bine, nu? 😎 Uite ce iese cînd îţi deschizi larg baierele inimii… 😉 M-ai impresionat cu feminitate pură! 😳
Multumesc 🙂
hai, măăăi.. n-a greşit nicio literă? n-ai nimic de criticat?
ei, nu, sigur ţi s-a gătat berea… 😀
Ma miram si eu ca nu are nimic de comentat… deci berea era de vina… 🙂
să-i ascundă careva cheia de la poartă! 🙂
Eiii, poate inspiratia e dupa poarta, cum sa-l lasam fara ea.. 🙂
sare ea gardu, inspiraţia. ştim noi! 😉
Da, da, apare de unde nu te astepti.. 🙂
Dacă mă tot rîcîiţi cu stînjenelu’ printre uluci, na, am să zic unde-i greşeala: în numele lu’ Bărbosu’. E bine acu’? 🙄
Şi lasă berea, aia a fost ieri – azi am lins deja un pahar de vişinată, că mai e un pic printre boabe şi dacă mă supăr, mă duc să mai iau nişte “otravă” de-aia ieftină şi mai fac şi-un second hand, na! 😀
nu-i bine, da ce să facem acu, dară? 🙄
Apoi matale, mîţ, să faci nani ca să treacă scurt-circuitu’, iară onor gazda să opereze modificarea necesară.
Iară io… să-mi văd de-ale mele în continuare. 😉
Acum hai sa ma justific. desi nu e musai si neaparat necesar :-). Eu aloc unui articol vreo 10 minute, din care prefer ca 9 sa le folosesc pentru creatie, si 1 pentru corecturi. Poate matale, nea Dragos, ai mai mult timp liber, da eu am doua joburi prin targ, si vreo doua acasa, ca de am copil de 6 ani, mai trebuie facuta si ceva mancare, curatenie (stiu ca nu prea te pasioneaza subiectul :-))… asa ca sa-mi fie cu iertare greselile…
Teoretic n-ar trebui să am timp liber, da’ de la o vreme nu prea mai reuşesc să-mi aduc boii acasă. Oricum, eu aş zice că facem echipă bună: eu găsesc greşelile, matale 🙄 le corectezi. Să zică cineva că nu fac donaţii (de timp) în scop caritabil… 😎
P.S. Bună dimineaţa! Peste vreo oră-două cred că reuşesc să mă bag şi eu în pat pe ziua de ieri. Să-mi fie cu iertare oboseala…
Somn usor atunci 🙂
Am să-i transmit umflăturii din gingie, mulţumesc. Eu mai am destulă treabă azi pentru ziua de ieri.
Să ai spor!
Poezia toata e ca o picatura de roua pe petale de flori 🙂
Da? Ma bucur… 🙂
Pingback: Bărbații din viața mea : cine sunt eu « Dictatura justitiei
Întregul tău e-aşa de plin
că înmiitul fir de aur,
nisipul mării din tezaur
de dragoste, ţi-l faci destin.
Întregul tău e-aşa de plin
că dacă (ţ)i s-ar termina iubirea
ai umple înc-o dată firea
din roua scursă din prea-plin.
Întregul tău e-aşa deplin!
Da, sper sa ma pot umple din nou cu iubire, cand s-o termina… multumesc de versurile atat de fumoase.
Pingback: Cine sînt eu? « Loc de dat cu capu'
Numai iubirea poate lua orice formă şi apărea peste tot! Mi-a “optimizat” noaptea! 🙂
Asta e bine… cred 🙂
Pingback: cine sunt eu?
Este! 🙂
e clar, esti o romantica, ai nevoie de un el pe masura sufletului tau, dar daca nu e “Tu poţi fi destulă!”, te descurci oricum 😆
Multumesc, sper sa fiu destul de destula 😆