Să ştii, cărămizia toamnă în mine iar a înflorit
Frunzele verzi în galben astazi s-au desăvârşit
Copacii au strigat cu ramuri goale înspre cer
La tine eu să nu renunţ nicicând şi acum te chem
Să vii, peste covorul moale cu mine să păşeşti
Să lăsăm ploaia să ne scalde inimile cu poveşti
Şi vântul de la răsărit să cânte şi să ne înfioare
Norii să ne învelească dorul ce adânc ne doare
Şi lacrima pe buze vorbe de speranţă să îţi şoptească
Să ştii, te aşteaptă şi pe tine toamna să te înflorească.