Goană nebună de aripi plutind
Albastrul marii întreg să-l cuprind
Gândul verde să-mi fie de-al algelor dor
Visul să-mi fie sălbatic, în mii de culori.
Spre nori să m-avânt în aprigul zbor
De dorul nebun apoi neînfricat să cobor
În valuri de spumă să mă înveșmântez
Adânc de iubire în suflet să înmormântez.
Și marea prea calmă oglindă să vrea
Imagini trecute mă lase să văd în ea
Din alt zbor căderea s-o șterg amăgit
Uitată să-mi fie iubirea… și tot ce-am iubit.