Fără titlu

Mă numesc Dordefemeie şi sunt meteodependentă :-). Da, stiu, nu în înţelesul real al cuvântului, ci în sensul că nu pot să scriu decât poezii de sezon. Până de curând v-am asfixiat cu poezii de toamnă. Şi parcă toamna asta a fost una fără sfârşit. Am scris despre ploi, despre vânt, despre ceaţă, despre bietele frunze căzute, de cred că le venea acestora din urmă să sară înapoi în copac numai sa scape de catrenele mele nesfârşite. Nu s-a terminat bine toamna şi acum scriu numai versuri din alea friguroase. Stau şi mă gândesc că dacă o ţin tot aşa, nu ştiu ce o să mai scriu prin februarie… că o să epuizez toată paleta de iarnă, toată zăpada, tot gerul, tot crivăţul şi ce-o mai fi şi o să rămân efectiv fără cuvinte. Ca miercurea :-).

Vad că poezii de dragoste nu mai scriu deloc. Unde prin vară scriam aproape exclusiv din acestea, acum abia dacă mai strecor câte un vers şi-o rimă pe ici pe colo. De ce? Habar nu am. Am conştientizat acest aspect în seara asta, recitindu-mi blogul. Nu prea fac asta deobicei (să citesc pe propriul blog, nu să conştientizez lucruri :-)). Oricum am realizat că, dacă aş încerca să scriu altceva, nu aş putea. Nu am inspiraţie. Deloc. Decât dacă afară plouă trist şi apăsător, sau e o ceaţă bolnăvicioasă, sau mă dor degetele de frig, etc. Şi cum în seara asta afară nu e nici într-un fel, nu bate nici măcar vreun vânt hain, poftim ce scriu eu acum! Dar voi mă iertaţi că sunteţi înţelegători, sau poate mă înţelegeţi că vi s-a întâmplat şi vouă. Sau nu?

30 thoughts on “Fără titlu

  1. Mi se mai intampla si mie sa raman fara inspiratie, deci te inteleg perfect 🙂
    Pe mine nu ma deranjeaza subiectele alese de tine. Ai scris din inima, iar acest detaliu conteaza cel mai mult.

  2. Pai cam astea sunt temele,iubirea,fericita sau nu,cel mai bine nefericita,ca aia te face sa scrii si sa suspini :D.Daca faza asta trece,ori ca s-a potolit iubirea,ori ca nu mai e nefericita,ori ca vine mintea la cap, ramâne vremea :))) Si marea.Marea e buna de tema,ca n-are vreme neaparat :D.

    Eu daca raman fara inspiratie,sau n-am chef sa scriu, merg pe ideea ca o fotografie face mai mult decat cuvintele.De fapt fotografiile ma fac sa scot cuvinte 😉
    Mi-a placut postul asta,m-a amuzat 🙂 Weekend cu inspiratie! (sa sa zic,cu vreme inspirationala? :D)

    • Ai facut o analiza dreapta si obiectiva a motivelor inspirationale. Asta cu marea eu am omis-o, dar dintr-un motiv foarte obiectiv, nu am vazut-o de ani buni. Iar daca te-a amuzat postul meu atunci e super (asta fiind de fapt scopul lui … dar e secret sa nu mai spui la nimeni :-)).

  3. Cum ştii tu, să ticlueşti cuvintele. Parcă se simte de la distanţă, aura ta.Cred că dacă, întâmplător, ni s-ar intersecta drumurile, aş avea o tresărire, o stare de bine. 🙂
    Madi şi Onu

  4. Ai început haios, ca la o întîlnire de-aia AA 🙂 Nu-ți fă griji despre ce și îîn ce măsură scrii; fă-o așa cum simți, cum vine pe pana ta (literară) 🙂 Noi te citim cu drag!

  5. la ce geruri au fost anii trecuti, sunt sigura ca o sa fii ingropata sub atata zapada…si deci sper si inspiratie!

    dar te inteleg perfect…am avut multe perioade “seci”. trist, ar trebui sa plangem una pe umarul celeilalte :))

    te citim cu drag orice scrii…dar sa fie scris din suflet 🙂

  6. Scrii frumos şi te îndemn să o faci în continuare, căci o faci bine!
    Cât priveşte…”meteodependenţa”, mi se pare ceva normal. Cum ai putea să scrii despre floricele şi cer senin, când afară e toamnă tristă, ceţoasă, mohorâtă….
    O zi bună! 🙂

  7. cred ca trebuie sa blamam “muza” sau dupa cum ai amintit anterior …………..ai depasit momentul. ce rau imi pare …. se simtea…hmmm “sufletul”

    • de multe ori incercam sa depasim anumite momente, dar tot de multe ori nu prea reusim, dar incercarea in sine produce si ea la randul ei anumite schimbari, chiar daca nu e in totalitate reusita, iar sufletul se mai simte poate si acum, printre 2 picaturi de ploaie si o frunza vesteda picata 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *