Nu sunt ce par a fi

Am părul creţ dar il îndrept mereu

Am tenul palid şi mă fardez la greu

Am ochi căprui, lentile de contact îmi pun

Privirea mea albastră să-ţi trezeasc-un dor nebun.

 

Port gene false, rimelul nu-i deajuns

Am tipsuri în loc de unghii, ce-n piele adânc ţi-au pătruns

Când eu de braţ te-am apucat sportiv

Cinci dâre roşii ţi-am trasat. Ai zis că-i portativ.

 

Nu mi-am făcut ca altele grămada de operaţii

Doar căteva implanturi, in sâni, buze, fese, şi pe unde o mai fi

Mi-am scos grăsimea de pe burtă, talie să am

Să fiu subţire ca o libelulă şi să nu zbor în van.

 

Părul meu negru, blond a devenit într-o zi

Păcat că-n doua zile se vedeau rădăcinile

Dar ce contează, eu ML-ul ţi-l şofez

Sunt doar o piţi, dar am pretenţii, numai la hair stylist mă coafez 🙂

 

Aceasta a fost provocarea de luni propusa de psi.

32 Replies to “Nu sunt ce par a fi”

  1. 😆 Am râs cu poftă!

    Apropo, eu m-am lecuit de boala fardatului – oricum o aveam într-o formă foarte uşoară (rujul nu l-am suportat niciodată, îmi dădea impresia că sunt murdară pe bot!) – când m-a întrebat bărbatul meu, care pe atunci nu-mi era decât prieten: “De ce te osteneşti? Eu oricum ştiu că-i vopsea!”

    1. Ma bucur ca ai ras. Are rostul lui si un pic de machiaj, dupa parerea mea. Si intinsul parului are un rost. Trebuia sa ma scot cumva ca pe asta il practic si eu din cand in cand 🙂

    1. Pe mine ma termina si mai tare ca avem lectii de facut zilnic si beleaua cea mica incearca tot felul de tertipuri pentru a amana momentul X 😆

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *