Mă pierd….

pierduta[1]

Mă pierd de mine în visul tău

Mă rătăcesc uitată prin sufletul meu

Mă doare fericirea ce-aş putea-o avea

Mă arde lacrima căzută în inima mea.

 

Mă cântă dorul în triste cuvinte

Mă topeşte fiorul în aducereaminte

Mă cheamă noaptea luna s-o ascult

Mă ameţeşte steaua ce-o priveam demult.

 

Mă aşteaptă visul noaptea să-l alin

Mă doreşte golul de dincolo de chin

Mă cuprinde liniştea ce n-o pot avea

Mă iubeşte viaţa, eu n-o pot iubi pe ea.

8 thoughts on “Mă pierd….

  1. De ce te chinui,ma ierti,in acest hal?!
    Daca ai o adresa,care ar fi ea,trebuie sa o denunti!
    Ea va trebui sa raspunda Craiasa!

  2. Noroc ca stau bine cu motivarea personala ca daca citeam poezia asta cand m-am dat jos din pat, ma culcam la loc 🙂 Prea mult suferinta, eu iubesc viata, dar frumoasa poezie. Felicitari!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *