Dor

Din depărtări străine a revenit la mine dorul

S-a aşezat la masa mea şi a m-a privit trezind fiorul

Mi-a şi vorbit în noaptea liniştii pierdută

L-am alungat atunci c-o lacrimă căzută.

 

M-a sărutat încet pe gânduri răvăşită

Fără de milă m-a atins pe inima rănită

Strigăt am fost, nu vreau să mai ascult nicicând

Chemarea lui săpată adânc în suflet şi în gând.

 

Până şi luna a plâns atunci privind spre mine

Cu albe şi şoptite lacrimi în zori tăcute şi senine

Mi-e dor acum chiar şi de dorul pentru tine

I-aş cere să revină …. că este tot ce ai lăsat în mine.