![drumuri-peste-dealuri-wallpapers_13376_1600x1200[1]](https://i2.wp.com/dordefemeie.com/wp-content/uploads/2013/01/drumuri-peste-dealuri-wallpapers_13376_1600x120011.jpg)
Îmi pierd visele printre degete
Îmi caut senzaţiile uitate în staţie
Îmi strig apusurile să-mi umple gândurile
Îmi cânt zăpezile, frumoasele, blândele.
Îmi trec zilele aşteptând orele
Îmi reneg stările preamărind culorile
Îmi culeg rimele susurând primele
Îmi cânt drumurile, albele, linele.
Îmi aştept soarele să-mi mângâie izvoarele
Îmi sting dorurile cu toate lacrimile
Îmi simt stelele neluminând zilele
Îmi cânt iubirile, îmbrăţisările, străinele.
E bine ca de fiecare data te intorci la cantat, ”iti” canti. 🙂
Da, cantatul e esential 🙂
In acest spatiu in care ai permis pentru putin timp intrarea,parerile nu pot merge dacat in varful degetelor! Atat este de gingasa constructia spatiului in care ne-ai lasat sa intram ca pana si fosnetul unui gand ar putea avea efect de cutremur!
Eu unul, iti multumesc pentru generozitatea ta!
FOARTE frumos! Iti doresc sa te odihnesti si sa ai o saptamana linistita.
FOARTE multumesc :-). O saptaman frumoasa si tie!
Ca deobicei,superba!
Plăcute cuvinte! 🙂
Multumesc.
frumos
Multumesc Ada, si bine ai venit pe blogul meu!
1. “Ce este cantecul si cum difera el de vorbire? Daca as fi un bun muzician, daca as fi muzician, as pune pe note vocea ta si a altor persoane dragi mie. Apoi mi-as scrie lucrarea de doctorat pe tema: “Fiinta umana intre vorbire si cantat” ”
2. “Cantecul este cuvantul vorbit care prefera sa zboare. Cantecul este vorbirea simpla pe scena vietii tale.”
Frumos… multumesc.