Dor de noi

Dor, amor, plăcut odor

Te aşteaptă la un colţ

Te pândeşte ca un hoţ

Liniştea iar să dispară

Inima să îţi tresară

Sufletul cald să vibreze

Când dă să se înnopteze

Braţele să se întindă

Inima să te cuprindă

Să te strângă lângă ea

Ca-ntr-un pled de catifea.

Însă dorul îl ştiu doar eu

Vine la mine mereu

Pe la tine n-a mai fost

Că i-ai zis că este prost

Căci te face să te doară

Că ţi-e viaţa prea amară

Şi nu vrei să ştii de dor

Şi s-a întors la mine-n zbor.

Eu în suflet l-am primit

Că era cam necăjit

Şi acum suntem noi doi

Eu… şi dorul pentru noi.

9 thoughts on “Dor de noi”

Dorule Dorutule, nu-i asa dragutule,
Ca de cand tu ai plecat zile fripte am mancat
Si-am baut amar pelin
Iara viata mi- a fost doar chin!

Pe cand o poezie dedicata persoanei…..
Stii tu care…

Ce ne-am face fără dor! 🙂

Acolo unde exista, dor, exista o mare iubire.
Foarte frumos ai scris!
O seara minunata iti doresc ! 🙂

Poveştile unei femei