Un ceas

 

Urăsc timpul dar iubesc ceasul care mi-l măsoară

Alung visele dar strig speranţele să-mi tragă la scară

Urăsc zilele fără de tine, fără de mine sunt ale tale

Iubesc secundele, pe ceasul iluziilor aleargă sprinţare.

 

Trăiesc a lui răceală, mâna cuprinsă îmi arde străină

Mă pierd în el privindu-l şi mă vad doar pe mine

În ora ce trece în grabă, uitată pe veci va să fie

Iubirea, ce în ceasul de seară o scriu pe hârtie.