Dor de verde

verdele-primaverii_40f8a9cc2d0c96[1]

Năvalnic verdele cu țipăt se smulge

Din încleștarea zăpezii ce nu-l mai învinge

Își cheamă armata de fire și frunze

Își țese veșminte de cetini aprinse.

 

Seninul cerului cu el se îmbină

Născând împreună o nouă lumină

Doar ploaia lipsește, curcubeie să crească

O strigă cu sete ca să-l înoiască.

 

Inima-mi doare, se umple de verde

Încă o iarnă în urmă își pierde

Noi începuturi se nasc de niciunde

Alte sfârșituri mor în secunde.

 

8 thoughts on “Dor de verde

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *