Duzina de cuvinte… Un nou început

primavara%20iarna[1]

Era foarte frumoasă. Șatenă, cu un păr tot numai inele, cu ochi maronii mărginiți cu o minunată bordură verde închis, cu buzele roșii și pielea albă ca cel mai pufos lapte. Pe cap purta o bonetă, care îi aduna un pic părul răzvrătit și îl făcea să stea liniștit pe spate, fără ca suvițele rebele să-i danseze prin fața ochilor și să nu mai vadă bine coastele abrupte de deal care i se întindeau în față. Mersese toată ziua, nepăsătoare în fața drumului destul de greu, călcând ușor cu pasul ei sprinten, de ai fi zis că nici nu atingea pământul. Dar îl atingea, atât de ușor, atât de blând, încât în urma pașilor ei cărarea prindea a se înverzi, încet, cu emoție și multă sfială. Mai întâi verdele părea doar o umbră, era palid și timid, apoi căpăta curaj și începea a se întinde, depășind orice barieră, atingând deja cu mai mult curaj poienile din jur, colorând petalele florilor în nuanțele iubirii, alergând spre liziera pădurii, apoi implântându-se direct în mijlocul codrului cel des. Și abia atunci lăsa pământul în urmă și începea să urce, să zboare de fapt, luminând totul în jur și colorând crengile copacilor până sus de tot. Mii de păsări simțeau atunci freamătul ramurilor înviind în verde, și își porneau țipătul mai întâi șoptit, apoi din ce în ce mai gălăgios, cântându-şi dorul de viață. Și astfel, când se așternea seara, tot dealul, indiferent de distanța față de acel prim pas, prelua taina spunând-o mai departe, dealului din apropiere, râului care curgea printre ele, câmpiei adormite și muntelui semeț care iși apleca încet urechea, pentru ca avea o vârstă, și cu auzul nu mai stătea așa bine ca în tinerețe, când era și el un deal, un deal pe care o fata frumoasă îl urca veselă.  Și toate viețuitoarele o spuneau și ele mai departe, fluturii prin dansul șoptit al aripilor, insectele prin bâzâitul din ce în ce mai însuflețit, animăluțele zbenguindu-se vesele. Peste tot se auzea același atât de așteptat semnal “A venit primavara”.

Și viața reîncepea.

Provocare pornita de la psi.

 

34 thoughts on “Duzina de cuvinte… Un nou început

  1. Pingback: Duzina de cuvinte – Boneta viselor | VERONICISME

  2. Pingback: Amintiri din viitorul nostru « Dictatura justitiei

  3. Pingback: Confuz, dar hotărât ! | Gară pentru doi

  4. mai e până la primăvară. dar nu pot să nu remarc ceva: mie boneta aceea mi-a dat cel mai mult de furcă, pe voi v-a dus cu gândul la minunate poveşti! 🙂

  5. Parcă o zăresc şi eu! 🙂
    Dar la tine e tare frumoasă judecând după oglinda cuvintelor!

  6. Pingback: Duzina de cuvinte | Tiberiuorasanu's Blog

  7. Pingback: La plimbare | Un blog de poveste

  8. Pingback: Duzina de cuvinte – Evadarea | innerspacejournal

  9. Pingback: Duzina de cuvinte – De Dragobete | calatorprintaramea

  10. Pingback: Duzina de cuvinte: oglindire | Dia na's blog

  11. O placere sa visez cu tine la primavara.:) Aici e o vreme de antipatica iarna priziana, umed si un … “froid de canarde” cum zic francezii! Brrrr

  12. Pingback: Duzina de cuvinte-Înlănțuire de gânduri | Cățărătorii

  13. Pingback: Despre dragoste | Blogul omului frumos

  14. Tu Dorule ” vestesti ” a primavara de prin decembrie: timid,gingas si cate odata cu un iz molatec de reavan si parca si de toporasi…Ce sa-i faci? Osteneala mersului prin zapada! Dar ,cred ca dupa zilele babelor (poate cu tot cu ale mosilor!) te vei uita acolo sus spre soare,vei zambi la el si el bucurandu-se, va da caldura Pantului. Si noua …Si mie…!

  15. Pingback: Două duzini | Cioburi de chihlimbar

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *