Evadarea

Ce este viaţa? Pentru ce ne este dat sa trăim? Nu am ales asta, suntem aici, fără să ştim de ce, poate şi fără să aflăm vreodată. Încercăm, asta e tot ce putem face. Încercăm, muncim la asta, ne chinuim, suferim, iubim, sperăm, visăm şi atât. Poate mai şi evoluăm, mai învăţăm câte ceva, sau poate nu. De multe ori nu suntem suficient de pregătiţi pentru lecţiile care ni se oferă, şi nu întelegem nimic. Şi reptăm. Greşeli. Aceleaşi lecţii, sau poate altele. Şi suferim din nou. Ceva tot se întâmplă oricum. Ne transformăm neîncetat. Pe nesimţite. Şi din când în când evadăm. Uităm de tot şi de toate. Doar trăim. Momentul, clipa, minutul. Nimic nu mai contează. Evadăm din limitările minţilor noastre. Lăsăm inima să preia conducerea, şi ne supunem ei. Suntem umili. Ne minunăm în faţa puterilor vieţii şi a simţirilor care ne-au fost date. Nu ne refuzăm nimic din ce inima a visat cine ştie cât timp înainte. Doar trăim. Respirăm şi e fantastic de bine. Chiar dacă doare sfâşietor sau dacă suntem amarnic de fericiţi. Sunt atât de rare astfel de momente că merită să scriem o carte pentru fiecare dintre ele. Poate vor învăţa şi alţii de la noi. Sau poate vor şti ce sa nu facă, să nu încerce pentru a nu suferi apoi.

Şi eu voi scrie o carte, cartea mea, şi o voi numi EVADAREA.

Sorbind din cupa fericirii

Gustul sperăm să-l învăţăm

Dar e de fiecare dată altul

Nicicând de seva lui nu dăm.

 

Luăm în seamă învelişul

Uităm că raiul e în suflet doar

Extazul e ca florile de lună

Ascunse, ca să le vedem trebuie iar să evadăm.

 

Acesta a fost raspunsul meu la provocarea de luni propusa de psi.

38 thoughts on “Evadarea

  1. știi… că și eu m-am gândit să mă apuc să scriu paginile unei cărți… cartea mea… evadarea mea… greșelile mele… învățămintele mele…
    oricum.. frumos ce scrii tu aici…. foarte frumos…

  2. Simt multă fericire în aceste cuvinte…se încadrează foarte bine în pagina ta…noi cititorii tăi, ți-o dorim din tot sufletul! 🙂

  3. Pingback: Evadarea | Tiberiuorasanu's Blog

  4. Pingback: Evadarea « Dictatura justitiei

  5. Pingback: Evadarea | Fata din vis

  6. Pingback: Evadarea | Un blog de poveste

  7. Pingback: Amintiri – versurile unchiului meu (3) – Evadarea | VERONICISME

  8. Pingback: Duzina de cuvinte – Evadarea | innerspacejournal

  9. Pingback: Provocarea- Evadarea | Cățărătorii

  10. nu poţi evada din ceea ce eşti! dar ştiu că ne e greu tuturor… şi eu simt că am atins un liman şi tot spun, palid pretext, că sunt obosită, dar e mai mult…

      • Dorule! viata asta este o postura de tranzit ! Avem vocatie de ingeri pe care trebuie sa o schimbam in stare de ingeri !
        Era cat pe ce sa-ti spun : ” nu-i asa marea mea….Dor de eternitate!

  11. Greselile neasumate le vom repeta pana cand vom invata ce este de invatat.
    In rest… viata trebuie traita. E posibil ca rostul nostru sa fie tocmai acumularea de intelepciune din suferinte si greseli si nu amintiri legate de placeri si bucurii!
    Dar asta vom sti abia cand nu ni se vor mai auzi cuvintele!

    • Pana la urma trebuie sa ne impacam cu noi insine pentru ca astfel sa ne putem impaca cu Bunul Dumnezeu !…

    • Da, cred ca asta este defectul nostru capital, mereu speram la ceva si mai si decat avem, poate fi si un aspect pozitiv in asta, progresul, dar fericirea nu e facuta sa fie gasita in felul acesta.

  12. Pingback: Poşta electronică – 34 – Evadarea | Cioburi de chihlimbar

  13. Sa iti spun ceva: in secret, cred ca eu mi-am ales viata. Dar sa ramana intre noi…nu vreau sa bulversez pe nimeni cu credintele mele 😀

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *