Duzina de cuvinte….Poveste de primăvară

Venise primăvara. Peste lume se aşternuse un haos total de verde. Oamenii ieşiseră la cules de privighetori. Prea cântau frumos ca să nu aduni vreo doua, să te joci puţin cu trilul lor şi apoi să le dai drumul. Eşecul iernii se vedea oriunde. Frigul ei fugise din calea razelor blânde de soare, albul ei se colorase în mai toate nunaţele de verde posibile, apoi, spre final, o luase razna de tot, începând să tragă cu ochiul la violet, lila, roz bombon, galben pai şi tot aşa, uitând că fusese nonculoare, şi că trebuie să ai grijă să le mai şi asortezi… Până şi cerul gri al iernii prinse a discerne, şi înţelese, în sfârşit, că pacea este egală cu albastrul… Şi se făcu albastru. Mai era şi un râu. Iarna dăduse iama în el şi până de curând puteai patina liniştit pe apele lui, chiar şi fără patine. Doar suflet trebuia să ai şi multă iubire desigur. Cine ar putea patina fără să aibă în el o cantitate anume de iubire? Sigur nu trebuie să vă spun eu că iubirea te face mai uşor, brusc începi să pluteşti, să zbori chiar, să dansezi, exact de aceste ingrediente ai nevoie ca să poţi patina. Problema era că râul nostru simţise şi el ceva. Iarna începuse să se teamă. Şi el… se înfioră. Uită că e îngheţat, pur şi simplu şi-l apucă dorul de ducă. Calculă în gând la ce valoare a înfiorării lui gheaţa toată se va face praf de stele… Şi înţelese brusc că nimeni şi nimic nu-l mai opreşte din împrimăvărarea sufletului lui. Venise primăvara.

Pentru că nu am fost prea mulţumită de prima duzină, am mai scris una pe care o înscriu tot în tabelul de la psi.

18 thoughts on “Duzina de cuvinte….Poveste de primăvară

  1. Pingback: Duzina de cuvinte- Hurare | Cățărătorii

  2. N-am prea simtit primavara decat vreo 3 zile in Ro.
    Ieri, alataieri a nins si a fost frig
    O astept in prag 🙂

  3. Pingback: Profesorii Sabinei sunt plătiți de la Budapesta ? « Dictatura justitiei

  4. Pingback: Duzina de cuvinte: … de la început | Dia na's blog

  5. Pingback: Duzină de cuvinte – a culege | innerspacejournal

  6. Venise primăvara? Te cred, o simt cum stă ascunsă sub zăpadă.
    Fulgii aceia albi de ieri erau petale pregătindu-se să cadă
    în muguri, iar privighetorile mi-erau aduse de viscol toate
    şi mi-au intrat în casă
    sau în suflet şi nu mai vor să iasă
    nici alungate.

    • Asa e, privighetorile au stilul lor aparte
      Le simti cantarea oricat ai fi de departe
      Le cauti si in sulfet le aduni
      Acolo primavara trebuie sa vina, nu vrei s-o mai amani.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *