Când soarele îmi lipseşte îmi lipseşti şi tu

Aş vrea să storc o rază de căldura ta

Când ploaia nu mai vine, nu mai vii nici tu

O picătură doar să cadă din privirea ta.

Când seara nu-mi zâmbeşte nu-mi zâmbeşti nici tu

Sărutul trist al nopţii mă umple iar de dor

Când gândul mă înconjoară, în el fiind doar tu

Îi strig să plece iarăşi, planare de condor.

Când destinul mă cheamă, din el lipseşti doar tu

Viaţa încet mă strânge cu rece îmbrăţişare

Când roua nu mă udă, răcoare îmi eşti tu

A mea iubire te alungă prin a ei chemare.