Indiferenţă
Străină adormire
Ucide amintiri
Transformă vise în uimire.
Indiferenţă
Sărut frugal
Nici umbra n-o urmează
Îmi e egal, îmi e egal, egal…
Indiferenţă
Vid trăit pe final
Sau netrăit vreodată
E doar un gând banal.
Indiferenţă
Răpusă inimă cândva
Înviată-n împietrire
Trăieşte iar o viaţă, dar este viaţa altciuva.
28 martie 2013
S-a potrivit prea bine ca sa n-o inscriu in tabelul de la psi.
trist…dar frumos
De multe ori ce e trist are o frumusete aparte…
are, că doar nu tot ce e frumos e vesel, după cum nici tot ce e vesel nu-i neapărat frumos
Da, frumusestea e greu de definit, dar de cele mai multe ori e in ochii privitorului… 🙂
Da…bine zis : o crima necondamnata ! Daca presupunand, ca ar fi in vreun cod de judecata unde am fi noi acum?…Nici nu vreau sa ma gandesc!….
O crima in care victima este de multe ori propriul suflet….
Da. Este cea mai extrema situatie.Si cred…cea mai frecventa.
Da, indiferența este de cele mai multe ori ucigătoare!
Stiu…
magnifique…
Merci 🙂
Se spune că indiferenţa e cea mai rea stare de spirit pentru că nu implică nici o acţiune.
Asa este… din pacate mai sunt si stari din astea… numai sa fie trecatoare.
mă întreb însă de ce nu ai avut răbdare să postezi când trebuia… 🙁
Eu am scris poezia asta fara nici o legatura cu tema de azi, intamplator s-a potrivit, si asa cum am scris si la tine, am inscris-o in tabel pentru ca ceva mai bun nu puteam sa scriu pe aceeasi tema la asa scurt interval. Daca e o incalcare de reguli te rog sa ma stergi din tabel.
ei, aş… nu te şterg pentru atât! 😉
Ba da, pentru ca e intradevar o incalcare de reguli, n-am realizat asta cand am inscris-o in tabel…
stai liniştită, s-a mai întâmplat. nu suntem cu patul lui procust după noi şi nici cu foarfeca. hai să nu stricăm frumuseţe de poezie măsurând cu ceasul. te rog.
Ok, multumesc.
chiar nu ai de ce! 😉
da… poezia e tare, tare frumoasă…
Superb! Te-ai întrecut pe tine însăţi – şi nu numai! 🙂
Multumesc, se pare ca scriu mai bine cand nu tintesc o tema propusa de altcineva.
Pingback: Psiluneli- În faţa indiferenţei | Cățărătorii
Indiferența e… lipsa vieții?
Da.
Mmmm…tu stii ca si eu am momente cand simt ca traiesc viata altcuiva?
Da? Sper ca astfel de momente sa ne fie tot mai rare…
Pingback: În faţa indiferenţei – psi-luneală | Tiberiuorasanu's Blog
Tu indiferentă, îndrăgostito?
Să te cred, să nu te cred, cred că nu te cred 🙂
🙂 deja mi-am construit o imagine, greu o mai pot demonta, nu?
Greu către deloc 🙂
Mie îmi place imaginea ta de veşnic îndrăgostităăăăă!
Eiii daca iti place asa o sa ramana 🙂
Pingback: În fața indiferenței … mă cutremur « Dictatura justitiei
„Răpusă inimă” e și a celui care se vrea a fi indiferent. Ai scris frumos 🙂
Da, asa este…