Petale rătăcite zboară iar in dulce cor
Albe culori ne apasă trist in cântul lor
Covoare de fragmente cu sfios si delicat parfum
Visează paşi de dans pe al uitării nestatornic drum.
Floarea de măr tresare alba, roz în vis
A plâns iubirea strânsă in ea, greu paradis
Ea ştie că menirea ei e doar de a rodi
Chiar dacă pentru asta, pală, iarasi va muri.
Dar vântul o va legăna bland si senin
Şi zborul îi va fi din nou sublim destin
Topită când va arde sub al soarelui sărut
Sfârşit va fi, pentru un veşnic început.
