Şi iată

little_black_dress_2_by_katarinka

Şi iată, soarele a căzut pe margine de cer

Ziua să-l ţină nu a mai putut. Luminii grănicer

Noaptea l-a strâns la pieptu-i de mormânt

Doar pentru ea să-l aibă. Al întunericului legământ.

 

Şi iată, tunetele peste noi s-au revărsat

Durerea a curs pe streşini. Suflete a îmbrăţişat

Pecete a pus pe ciob de inimi sângerând

Să le aline a vrut. Cu picături de ploaie sărutând.

 

Şi iată, iubirea destinul parcă azi şi l-a uitat

Indiferenţei locul i-a cedat senin. Sufletu-i amputat

Prin gânduri umblă zvon de părăsiri

Prin inimi nu mai este loc de amintiri.

23 Replies to “Şi iată”

  1. Si iata duminica iar e aici,
    Lumea pe-acasa petrece, eu la servici.
    De treaba n-am chef, de foame iar strig
    Bai, dati drumu la Soare ca parca-i prea frig!!!

    1. Offf. aiurea e sa fii duminica la serviciu, da sa vezi ce aiurea e sa fii in pat cu glezna sucita si sa strigi de foame ca si tine si nimeni sa nu raspunda… 🙂

      1. Cunosc! am ambele picioare rupte!Dar am invtat sa topai intr-un picior, ca nu puteam sa merg cu carjele, ma impiedicam de praguri. deci nimeream singura la frigider. ba, intr-o noapte am nimerit si la non-stopul din fata blocului, topaind 4 etaje pe scari de am sculat tot blocul.;)) hai ca trece. si daca nu trece…s-a inventat drujba!:))

  2. Pingback: Aiureli amestecate

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *