Se aşterne ploaia peste noi
Ne leagă fulgere de cer. Convoi.
Clopote bat, cu tunetul se întrec
Norii apasă grei. Ploi se petrec.
Curg mări de ape din înalt
Cascadele nu-s peste munţi, ci pe asfalt
Oraş fantomă curge ca un vis
Sub ploaia care-mi udă straniul paradis.
Încetineşte ca să vină mâine iar
Serile au mucegăit în calendar
Suflete au răcit, un strop de le-a atins
Un strop de fericire le va încălzi. Nestins.