Coboară alene un sfârşit
Din început îşi trage seva
Ecou după ecou s-au isprăvit
Dar a rămas nestinsă setea.
Nici nu mai ştiu dacă a fost
Sau doar iluzie mă înconjoară
Dor amintiri în a minţii adăpost
Şi clipa mult prea repede prin mine zboară.
Se nasc acum şi mâine vor muri
Un gând, un vis, un nume, o speranţă
Dar nimeni, niciodată, nu le-ar putea opri
Pentru că ele înseamnă viaţă.
” Toate se nasc spre a muri si mor spre a se naste ! dar daca ramane setea ( eu citesc speranta ) inseamna ca nu exista sfarsit !
Exista sfarsit, dar exista mereu si inceput, un nou inceput….
Doamne ajuta!
De n-am trăi cu acest gând,
S-ar naşte vise dezlânate,
Ne-am aşeza ca morţi la rând,
Şi ne-am sfârşi în cercuri date!
Pingback: Recomandarile zilei: linkuri recomandate | Blogatu