Te-aştept precum te-am aşteptat
Te-aştept mai mult ca niciodată
Te caut unde n-am sperat
Mă-ntreb de te-am sperat vreodată.
Te chem şi nu ştiu cum s-o fac
Te-am mai chemat la mine-n suflet
Mai bine peste toate tac
Tristeţile nu le fac cântec.
Te-ntreb ce te-am mai întrebat
Când stelele ne-au dat suflare?
Şi ochii mei au luminat.
Dar vor mai lumina ei oare?
E atât de frumoasă poezia ta, încât nici nu are rost să mai comentez!
Multumesc Adrian 🙂
Speranța-i veșnică și-n suflet lumina străluci-va iar!
Asa sa fie 🙂
Cred ca ochii tai sunt la fel de frumosi si luminosi ca si versurile tale! In curand,peste cateva ceasuri,va fi ziua ta.Ca o dimineata senina sa-ti fie viata,iar cand iti va fi greu,ca un cer instelat! Acolo .
gandul tau va putea fi un reper vizibil
La multi ani Dor!
Multumesc Andrei!
Deosebit de pătrunzătoare aceste versuri. Cu siguranță dacă persoana adresată le-ar auzi ar veni mai repede ca gândul. Felicitări! 🙂
Multumesc Kristi!
Minunată așteptare! Cine nu ar dori-o?
Da, e frumoasa dar grea asteptarea…
Foarte multa inocenta in aceste versuri ! Nu te opri ! felicitari !
Multumesc mult!
La muti ani Dor! Este ziua ta.
Multumesc din nou Andrei!
Minunate versuri! Cine nu şi-ar dori să fie iubit şi aşteptat cu atâta pasiune?
Numai bine îţi doresc! 🙂
Multumesc Alex!
Pingback: Recomandarile zilei: linkuri recomandate | Blogatu
E așa frumoasă și sensibilă poezia asta, felicitări!
Mi se pare că tot mai greu las să ajungă la mine lucruri care să sensibilizeze așa tare, poate pentru că doare, pentru că atinge ce-aș vrea să rămână neatins.
Dar e frumoasă. Și mă bucur că am ajuns la blogul tău.
Poate e bine sa mai lasi cate ceva sa iti atinga sufletul… si nu trebuie neaparat sa doara. Multumesc de vizita si comentariu.