Am omorât cuvinte încercând să le fac poezii
Am ucis idei încercând să le dau înţeles
Am alungat tăceri încercând să le umplu cu gânduri
Am distrus imagini încercând să le imortalizez
Am stins focuri încercând să le ard flăcările
Am coborât stele încercând să mă înalţ până la ele
Am oprit vântul încercând să zbor împreună cu el
Am omorât speranţe numindu-le vise
Am învins iubiri încercând să iubesc prea mult
Am omorât ore trăindu-le
N-am vrut să se întâmple aşa
Şi mi-am omorât sufletul încercând să nu mai omor nimic.
Alte crime cu premeditare găsiţi în tabelul lui psi.
aspru te judeci! prea aspru! vezi mai bine cât bine ai făcut!
şi zâmbeşte… 🙂
Da, sa mai adaug un zambet pe ziua de azi… 🙂
….eu zic că nu ai omorat nimic…ci doar ai trait, dar daca ar trebui sa fac o crimă cu premeditare as alege să fac ca si tine…parol…
Nu e chiar o crima cu premeditare, pentru ca am recunoscut ca n-am vrut sa o fac, deci am circumstante atenunate… 🙂
Bine că n-ai omorât poezii încercând să le faci cuvinte,
Că n-ai ucis înţelesuri încercând să le pui în idei
Că n-ai alungat gânduri încercând să le umpli cu tăceri
Că n-ai distrus nemuriri încercând să le prinzi în imagini
Că n-ai ars în flăcări încercând să stingi focul
Că n-ai coborât încercând să înalţi stele
Că n-ai oprit zborul încercând să rămâi în vânt
Că n-ai omorât vise numindu-le speranţe
Că nu te-ai învins încercând iubiri
Că n-ai omorât trăirea închizând-o în ore
N-ai fi vrut să se întâmple nici aşa
Şi bine că ai încercat să nu omori nimic pentru că nu ţi-ai omorât nici sufletul…
🙂
Pingback: Crimă! Cu premeditare… | Alma Nahe
L-am omorat putin, doar la modul poetic, dar m-ai salvat tu 🙂
Totul mai mult imi pare a fi opusul crimei;) Ai dat viata poeziei ,sens oreleor traindu-le.,si ai iubit Asa crima sa tot savirsim
Iti multumesc Laura…
Tu nu omori…ci dimpotrivă renaşti trăiri, sentimente….:)
Sper, Kristi, sper… 🙂
Mai sunt şi clipe când suntem aspri cu noi înşine…
Eiii, nu am fost aspra, doar am incercat sa inteleg…