Tristeţe de joi

Ţi-am auzit surăsul dintrodată

Curgea ca mierea albă peste noi

Şi l-am simţit în mine astăzi toată

Amar şi dulce ca o  zi de joi.

 

Ţi-am căutat tristeţile prea nude

Plecate au fost cu gândul peste munţi

În mine au crescut seminţe calde

Din amintirea noastră încă muţi.

 

Ţi-am dezmierdat cuvintele tăcute

Se aşterneau ca fulgii albi de nea

Năluci, în nefiinţă blând trecute

Prin iarna ce iubirile-şi pierdea.