Putem să ne înălţăm în genul în care iarba

Îşi creşte mugurele verde spre înaltul cer

Putem să revenim în genul în care floarea

Nu-şi uită înforirea nici sub albul ger.

Putem să dăinuim în genul în care luna

Transecende secera în cercul plin mereu

Putem să amuţim în genul în care vântul

Îşi lasă adierea să tacă lent în gândul meu.

Putem să ne iubim în genul în care marea

Şi-aruncă valurile înspre ţărmul dur

Dar şi le ia înapoi purtând îmbrăţişarea

Ce-o freamătă adânc la sânu-i pur.

Scris pentru Gând din cuvânt. Azi cuvantul “genul”.