Putem să ne înălţăm în genul în care iarba
Îşi creşte mugurele verde spre înaltul cer
Putem să revenim în genul în care floarea
Nu-şi uită înforirea nici sub albul ger.
Putem să dăinuim în genul în care luna
Transecende secera în cercul plin mereu
Putem să amuţim în genul în care vântul
Îşi lasă adierea să tacă lent în gândul meu.
Putem să ne iubim în genul în care marea
Şi-aruncă valurile înspre ţărmul dur
Dar şi le ia înapoi purtând îmbrăţişarea
Ce-o freamătă adânc la sânu-i pur.
Scris pentru Gând din cuvânt. Azi cuvantul “genul”.