Balada întâmplării tale

simple_question__by_beeepl

S-a-ntâmplat să te-ntâlnesc

Dar din cer sau dar lumesc

Şi privind la tine-o-dat`

Să mă-ntreb ce m-a luat

Să mă-ndrăgostesc aşa

De-o-ntâmplare sau de-o stea

Să-mi simt inima năucă

Dor de tine, dor de ducă

Unde ochii or vedea

Tu de-ai fi, ce-ar mai conta?

S-a-ntâmplat un gând să am

(Nu e singurul pe ram 🙂 )

Să m-aşez în calea ta

Să îţi seduc trecerea

Spre trecut sau viitor

Să-mi fii azi, nemuritor

Cânt şi zâmbet şi poem

Veşnic fredonat refren

Lumea de s-ar termina

Tu de-ai fi, ce-ar mai conta?

S-a-ntâmplat sau cine ştie

Dac-o fi poate să fie

Să te întâlnesc cândva

Pe o stradă-n calea mea

Dar o teamă rău mă paşte

Poate nu m-ai recunoaşte

Să fiu întâmplarea ta.

Tu de-ai fi. Ce-ar mai conta?

Iubirea ta

sa ma iubesti

S-a întâmplat cândva, într-un alt timp

Cu clipe lungi şi caduc infinit

Să mă iubeşti cum nimeni n-a ştiut

Să mă iubeşti tăcând. Nemărginit.

 

Iubirea ta venea de nicăieri

Din locuri triste, fără-mbrăţisări

Şi se topea în trupul meu de dor

Şi se topea de linişte. În zări.

 

O mângâiere fără amintiri

Răscolitoare ca un început

M-a aşteptat prezentul să-l ating

M-a aşteptat ca să renasc. Din lut.

 

A fost de ne-nţeles iubirea ta

Sălbatică, amară, fără sens

De ce nu ai putut să crezi

C-o să învăţ iubirea. Dor imens.