Fereastră blândă şi tăcută
De ce-mi arăţi doar visul tău
Mă lasă să-mi văd viaţa mută
Arată-mi binele din rău.
Învaţă-mă să privesc cerul
Nu doar cu pasărea în zbor
Îmi dezveleşte tu misterul
Împerecherii cu un nor.
Descrie-mi faţa nevăzută
A unei luni ce-a răsărit
Adu-mi o luntre sau o plută
Să caut stele-n infinit.
Îmi desenează ca o hartă
Un drum pe care să apuc
Destinului deschide-i poartă
Iar eu lumină-o să-ţi aduc.
Fereastră fără de păcate
Salvează-mă de amintiri
Uită-mi tristeţile plecate
Deschide-te spre fericiri.