Scrisoare

iarna in padure

Iubitule, mă ninge iarăşi cerul

Şi mă preface-n fluier şi-n cuvânt

Să fur din nou copacilor misterul

Înveşmântărilor de sfânt.

 

Iubitule, să nu lăsăm să moară

Iubirea sub un giulgiu de argint

Din sărutări cu gust de scorţişoară

Să construim tăcerii labirint.

 

Iubitule, în liniştea fugară

Ce ai lăsat-o ieri în urma ta

S-a mai născut o iarnă, într-o doară

Şi timpul pare că în loc ar sta.

 

Iubitule, din dorul greu de tine

O să înalţ poeme albe-n vânt

Şi-n primăvara care nu mai vine

Voi răsări doar ţie, din cuvânt.

Într-o noapte

 

noapte

Într-o noapte ca aceasta

Dintr-o altă iarnă nouă

M-ai împodobit cu stele

Sub o lacrimă sau două.

 

Mi-ai pus gândul cald pe palme

Un sărut cercel de aur

Ne-am topit cuvinte-n suflet

Te-am încununat cu laur.

 

Mi-ai împrăştiat parfumul

Peste zâmbet şi iubire

Inima de-ar fi s-aştepte

Chinul viu ca amintire.

 

Într-o noapte ca aceasta

Dintr-o iarnă fără seamăn

Am visat sufletul nostru.

Cu iubirea era geamăn.