Respiraţii

apus oras

Tăceri scrijelite

Pe sufletul cerului.

Adrese nelegitime

Formate din numere naturale.

Eu am noroc

Stau la ultimul etaj,

Sufletul meu are numărul unu

Şi pot respira astfel

Un cer neîmblânzit încă.

Inspir odată cu el răsăritul

Mă opresc

și expir abia pe la apus

Când luna aia rece

Cade ca de sus.

Ziua îmi e o apnee de viaţă

Respir doar gânduri, termene şi ceaţă

Noaptea, vis după vis

tu după tu

fior după fior

nelinişte după….

Abia aştept din nou răsăritul

Nu mai am aer în suflet.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *