hai să mai scriem o poezie

despre ceva

vedem noi ce ne vine în minte

totul e să începem a scrie

să fie cât mai departe cât mai abstract

despre iarnă de exemplu

noi să nu fim acolo

altfel o vom simţi ca pe o izbitură cu piciorul în colţul patului

vom şchiopăta cu gândul

şi ne va durea până la capătul minţilor

lacrimile vor fi doar versuri

versurile nu izbăvesc

fac mai mult loc durerii în suflet

pun perne moi sub capul îndoielii

e noapte şi luna îşi cere poezia

hai să o scriem cu sânge

ce bine e să ai telefon cu ecran mare şi internet

pleci de acasă pentru că trebuie să pleci

nu ai nimic de cumpărat

nicio factură de plătit

mergi pentru că străzile ţi se deschid în cale

afară nu e nici cald nici frig

nici iarnă nici primăvară

nu plouă dar nici nu e soare

o stradă încă o stradă

cine să te mai oprească

n-ai ajuns nicăieri dar eşti atât de departe

ai obosit

dai 2 lei şi iei autobuzul

te uiţi pe geam

străzi gri

blocuri gri

maşini gri

oameni gri

până şi porumbeii

citesc poezie