fără titlu

ochii mei văd până acolo unde picioarele

nu vor călca mintea mea gândeşte lucruri care

nu se vor întâmpla mâinile mele fac gesturi invizibile

care nu construiesc niciodată nimic tăcerile mele

se adună ca norii grei din care nu cade nicio picătură

de ploaie inima mea bate pentru ca tu să exişti

să nu crezi în mine

nu sunt genul care să doarmă nopţile să viseze iubiri

neîmpărtăşite nu sunt genul care să se uite la televizor

fără să privească dincolo de ecran de perete

de tine care să ştie numele actorului

din filmul nominalizat la Oscar sau al fostului

coleg de bancă nu sunt genul care să

scrie poezii pe care să le înţeleagă cineva

nu sunt genul care nu priveşte în neştire

orhideea albă nu sunt genul de care să te îndrăgosteşti

doar o dată în viaţă