Frica de poezie

A trecut mai bine de un an de la apariţia, la editura Rovimed, a primei mele cărţi de poezie “Să fie azi”. A fost unul din momentele cele mai frumoase din viaţa mea, naşterea unei cărţi în care ai pus suflet şi gând, putând fi asemănată cu naşterea unui copil, pentru că şi cartea, ca şi copilul, fac parte din tine şi îţi vor purta numele o vreme, chiar şi după ce nu vei mai fi.

Nu pot să spun că sunt mulţumită în totalitate de acea primă carte. Pe măsură ce scrii, citeşti, trăieşti, viziunea asupra vieţii dar şi asupra scrisului se schimbă. De multe ori nu te mai regăseşti 100% nici în forma şi nici în conţinutul celor scrise acum un timp. Poate că la fel se va întâmpla peste un an, când voi privi în urmă spre o posibilă nouă carte.

Pentru că de atunci am tot scris, cu gândul la o altă carte. M-am hotărât destul de greu să public din nou, având mereu impresia că încă nu sunt pregătită pentru pasul ăsta, că încă mai am de învăţat, că trebuie să mai lucrez, să mai evoluez. Dar prieteni dragi m-au susţinut şi încurajat şi iată cu se pregăteşte publicarea celui de-al doilea volum, sub numele “Frica de poezie”.

Un mic fragment din prefaţa scrisă de domnul profesor Petre Isachi:

“Atmosfera apolinică (autoarea intuieşte poetica atmosferei), inteligenţa analitică, gustul estetic optzecist (recuperarea realului, biografismul, insurecţia lirică împotriva poeticii masculine, libertate prozodică etc.), inspiraţia fugitivă, postmodernă, dezideratul eliberării de orice interdicţie, conştiinţa lucidă că poemul nu se termină niciodată şi nu ajunge niciodată la perfecţiune, obsesia căutării sinelui profund, limbajul neostentativ, tensiunea ontologică etc. sunt tot atâtea argumente axiologice, care ne determină să credem în implicarea dedalică a poetei Atena Ivanovici, în labirintul Poeziei din Ţara lui Bacovia.”

Sper că nu va dura foarte mult pâna la apariţia efectivă a cărţii, nerăbdarea de a ţine în mână cartea caldă, abia ieşită de la tipar, fiind, cred, caracteristică oricărui scriitor.