Jurnal de Oshawa 5 plus despre hrișcă

Așa cum spuneam în jurnalul de ieri hrișca este o plantă ierboasă a cărei semințe se aseamănă cu boabele de grâu, având totodată și utilizări similare. Aceasta conține o cantitate mare de vitamine din grupa B, dar, la fel ca și meiul, excelează la capitolul minerale. Manganul e pe primul loc, cu 65% din doza zilnică recomandată în 100 grame de hrișcă, aoi magneziul cu 58, cuprul cu 55, fosforul cu 35, potasiul cu 13, fierul cu 12, etc, toate aceste minerale contribuind la o bună sănătate a celui care o consumă în mod regulat.

În afară de vitamine și minerale, hrișca este una dintre cele mai bune surse de proteine de calitatea înaltă, ușor digerabile. O porție de 100 grame oferă aproximativ 26% din necesarul zilnic de proteine. Și la capitolul antioxidanți hrișca este la loc de frunte, deținând substanțe precum runin, tanini, catechini, cu proprietăți antiinflamatoare și antioxidante, fiind totodadă de ajutor în prevenirea formarării cheagurilor de trombocite in interiorul vaselor de sânge. Pe deasupra, mai are și foarte puține calorii, fiind de ajutor celor care vor să slăbească.

Sunt multe articole pe tema beneficiilor conumului de hrișcă, nu insist pe subiectul acesta. Important este să înțelegem cât de minunate sunt aceste alimente, și să încercăm să le includem în meniul zilnic pentru a beneficia de tot ceea ce ele ne oferă. Rețetele postate de mine, inclusiv cea de azi, pot fi adaptate, prin completare cu fructe, miere, seminte, nuci, pentru a obține preparate delicioase și foarte sănătoase.

Dar să vorbim despre a cincea zi a regimului Oshawa 7. Nu am dormit prea grozav, nu am avut stare, m-am foit toată noaptea, dar la mine nu e ceva neobișnuit. Mi se mai întâmplă. Dimineața mi-am fiert mei (mei crud, necopt anterior, de care am folosit ieri). A fost mai dificil să îl fierb pentru că face foarte multă spumă, nu am putut pune capacul și să aștept să fiarbă. Oricum, meiul are un gust fin, plăcut, și l-am mâncat cu plăcere.

Pentru prânz mi-am propus să fac un terci de făină de grâu și orez. Aveam niște arpacaș copt, pe care nu aveam de gând să îl mai mănânc, așa că l-am măcinat la râșnița de cafea. Am pus apă cu sare la fiert, am adăugat în ploaie făina obținută prin măcinarea arpacașului copt și făină de orez cumpărată. Am amestecat cu un tel ca să nu facă cocoloașe. Am lăsat la fiert exact la fel ca la o mămăligă mai moale, cca 15 minute. Rezultatul a fost ceva asemănător cu o budincă, plăcută și aromată datorită grâului copt. Probabil, că dacă foloseam făină de grâu necopt,  gustul ar fi fost mai fad.

Pe seară am să mai mănânc din supa facută joi și poate încă o porție de terci rămas de la prânz. Dimineață nu m-am cântărit așa că nu știu care este evoluția kilogramelor, dar mai important este că mă simt foarte bine, chiar dacă nu prea am dormit, am energie cât cuprinde și o stare emoțională pozitivă. Mă bucur câ sunt deja la jumătatea regimului. Joi va fi ultima zi. Poftele au dispărut aproape complet, nici nu au fost cine știe ce nici în zilele anterioare.

E bine că afară e o vreme închisă, e mai ușor să reziști să stai doar în casă în condițiile astea. Mi-ar fi plăcut să fac o plimbare prin parc, și ar fi fost de mare folos un pic de mișcare, dar asta e. Ne adaptăm.

O zi cât de plăcută posibil, vă doresc!