Jurnal de Oshawa 6 plus rețetă cremă de orez integral

Azi am studiat și am pus în practică câte ceva despre orezul integral. Fiind duminică, am avut timp berechet să caut informații despre orez și rețete utile în Oshawa și nu numai. Despre cum se gătește orezul știe toată lumea, fiind frecvent utilizat în alimentația noastră. Din păcate, cea mai mare parte a orezului consumat este orezul alb, decorticat, care prin procesul de rafinare pierde cea mai mare parte a mineralelelor și parțial din vitaminele conținute de orezul integral.

La fel ca toate cerealele, orezul integral, în funcție și de soi, pentru că sunt cca. 8000 de varietăți de orez, conține minerale în cantitate mare (mangan, magneziu, fosfor, cupru, fier, calciu), vitamine din grupul B, E,K si acid folic, dar și antioxidanți, ajutând la scăderea colesterolului, a tensiunii, dar și la prevenirea cancerului, etc. În plus, acesta conține un fitonutrient, oryzanolul care exercită o varietate de efecte biologice positive, inclusiv reducerea nivelului de colesterol, având efecte antiinflamatoare, anti-cancer, anti-diabetice şi numeroase proprietăţi antioxidante.

Azi am făcut o cremă de orez, ușor de făcut și care poate fi adaptată pentru a fi consumată regulat de copii și adulți. Pentru acesta am folosit orez brun integral pe care l-am copt la fel ca pe grâu. Adică l-am spălat și l-am pus în ceaunul încins bine și așezat pe focul dat la mare. Am amestecat continuu cu lingura de lemn până au început să sară boabele. Am mai lăsat puțin ca să sară toate dar cu grijă să nu se ardă. Așa arată orezul copt. Se vede partea albă a boabelor care au sărit mai cu elan 🙂

Am măcinat orezul copt în râșnița de cafea obținând o făină maronie.

Am pus făina în același ceaun, am adăugat la 4 linguri de făină 2 căni de apă și sare și am amestecat energic cu telul. Am pus pe foc, amestecând frecvent și am fiert cca. 20 minute până s-a îngroșat și a căpătat aspectul de budincă.

Gustul este plăcut, fin, se simte gustul de copt, nu am putut să mânănc prea mult, deși am încercat, ca să fiu sigură că nu mi se face iar foame foarte repede. Din cele 4 linguri de făină de orez din care am preparat crema, să zicem că am mâncat jumătate, deci 2 linguri, ceea ce este destul de puțin pentru un prânz.

Azi noapte am dormit mult mai bine. Dimineață am mâncat mei fiert care îmi place din ce în ce mai mult. E mult mai bun decât hrișca fiartă, pe care am consumat-o mai des dimineața, chiar și când nu eram la regim. Doar că în afara regimului adăugam în hrișca fiartă iaurt sau lapte vegetal.

Am copt și grâu în dimieața asta, ca să am pentru mâine la serviciu. Spre deosebire de arpacașul pe care l-am avut la început, grâul integral sare în timpul coptului, la fel ca floricelele de porumb, doar că nu se desface ca acesta. Este crocant și mult mai bun decat arpacașul. Oricum la acest regim nu trebuie folosit arpacaș, care nu este integral, lipsindu-i foița exterioară. Dar pentru că nu am găsit grâu, am cumpărat inițial arpacaș, pe care nu-l voi mai folosi la oshawa, dar poate fi folosit după aceea.

La final de regim o să fac un clasament al rețetelor folosite de mine, în ordinea în care acestea mi-au plăcut. Poate va fi de folos celor ce vor încerca să țină acest regim extrem de benefic. Față de alte regimuri pe care le-am încercat, care aveau ca scop principal slăbirea, acesta este net superior. În ceea ce privește digestia și tranzitul intestinal, dacă dietele proteice constipă, iar cele carbo balonează și pot produce diaree, oshawa este excelent tocmai pentru că reglează perfect tranzitul intestinal.  În ce privește nivelul de energie este incomparabil cu nici un alt regim. Toate dietele te fac să te simți obosit și secătuit de energie. Oshawa însă te încarcă la maxim, în așa fel încât poți presta absolut orice muncă fizică sau intelectuală fără nicio problemă.

Dar să nu mă întind prea mult, am depășit dimensiunile unui articol obișnuit. Poate de le energia dată de oshawa nu mă pot opri din scris 🙂

O duminică plină de încântare, vă doresc!

 

Jurnal de Oshawa 5 plus despre hrișcă

Așa cum spuneam în jurnalul de ieri hrișca este o plantă ierboasă a cărei semințe se aseamănă cu boabele de grâu, având totodată și utilizări similare. Aceasta conține o cantitate mare de vitamine din grupa B, dar, la fel ca și meiul, excelează la capitolul minerale. Manganul e pe primul loc, cu 65% din doza zilnică recomandată în 100 grame de hrișcă, aoi magneziul cu 58, cuprul cu 55, fosforul cu 35, potasiul cu 13, fierul cu 12, etc, toate aceste minerale contribuind la o bună sănătate a celui care o consumă în mod regulat.

În afară de vitamine și minerale, hrișca este una dintre cele mai bune surse de proteine de calitatea înaltă, ușor digerabile. O porție de 100 grame oferă aproximativ 26% din necesarul zilnic de proteine. Și la capitolul antioxidanți hrișca este la loc de frunte, deținând substanțe precum runin, tanini, catechini, cu proprietăți antiinflamatoare și antioxidante, fiind totodadă de ajutor în prevenirea formarării cheagurilor de trombocite in interiorul vaselor de sânge. Pe deasupra, mai are și foarte puține calorii, fiind de ajutor celor care vor să slăbească.

Sunt multe articole pe tema beneficiilor conumului de hrișcă, nu insist pe subiectul acesta. Important este să înțelegem cât de minunate sunt aceste alimente, și să încercăm să le includem în meniul zilnic pentru a beneficia de tot ceea ce ele ne oferă. Rețetele postate de mine, inclusiv cea de azi, pot fi adaptate, prin completare cu fructe, miere, seminte, nuci, pentru a obține preparate delicioase și foarte sănătoase.

Dar să vorbim despre a cincea zi a regimului Oshawa 7. Nu am dormit prea grozav, nu am avut stare, m-am foit toată noaptea, dar la mine nu e ceva neobișnuit. Mi se mai întâmplă. Dimineața mi-am fiert mei (mei crud, necopt anterior, de care am folosit ieri). A fost mai dificil să îl fierb pentru că face foarte multă spumă, nu am putut pune capacul și să aștept să fiarbă. Oricum, meiul are un gust fin, plăcut, și l-am mâncat cu plăcere.

Pentru prânz mi-am propus să fac un terci de făină de grâu și orez. Aveam niște arpacaș copt, pe care nu aveam de gând să îl mai mănânc, așa că l-am măcinat la râșnița de cafea. Am pus apă cu sare la fiert, am adăugat în ploaie făina obținută prin măcinarea arpacașului copt și făină de orez cumpărată. Am amestecat cu un tel ca să nu facă cocoloașe. Am lăsat la fiert exact la fel ca la o mămăligă mai moale, cca 15 minute. Rezultatul a fost ceva asemănător cu o budincă, plăcută și aromată datorită grâului copt. Probabil, că dacă foloseam făină de grâu necopt,  gustul ar fi fost mai fad.

Pe seară am să mai mănânc din supa facută joi și poate încă o porție de terci rămas de la prânz. Dimineață nu m-am cântărit așa că nu știu care este evoluția kilogramelor, dar mai important este că mă simt foarte bine, chiar dacă nu prea am dormit, am energie cât cuprinde și o stare emoțională pozitivă. Mă bucur câ sunt deja la jumătatea regimului. Joi va fi ultima zi. Poftele au dispărut aproape complet, nici nu au fost cine știe ce nici în zilele anterioare.

E bine că afară e o vreme închisă, e mai ușor să reziști să stai doar în casă în condițiile astea. Mi-ar fi plăcut să fac o plimbare prin parc, și ar fi fost de mare folos un pic de mișcare, dar asta e. Ne adaptăm.

O zi cât de plăcută posibil, vă doresc!

Jurnal de Oshawa 4 plus despre mei

Așa cum am scris în postarea dedicată primei zile a regimului Oshawa 7, acesta presupune cosumarea a patru cereale timp de 10 zile, grâu, orez, hrișcă și mei. Termenul generic de ”cereale” nu este de fapt valabil pentru toate cele patru de mai sus, ci doar pentru grâu, mei și orez, acestea făcând parte din marea famile a gramineelor. Diferența majoră dintre cele trei este dată de prezența glutenului doar la grâu.

Despre hrișcă se poate spune că este o pseudo-cereală. Hrișca este de fapt o plantă ierboasă înrudită cu ștevia, rubarba sau măcrișul. Boabele ei, asemănătoare cu grâul, fac ca această plantă să fie considerată de multe ori ca fiind o cereală.

Azi aș vrea să vorbim despre mei. Nici eu nu am consumat până acum acest aliment și nu cunoșteam valoarea și proprietățile sale nutriționale. Deși majoritatea românilor știu despre mei că este destinat papagalilor, canarilor și altor înaripate, se pare că meiul este un superaliment, extrem de folositor oamenilor, având o cantitate impresionantă de vitamine (A, C, B1, B2, etc) și minerale (potasiu, fosfor, magneziu, mangan, calciu, sodiu și fier).

Datorită cantităților mari de magneziu, meiul scade tensiunea arterială, dar și riscul de infarct. El scade nivelul zahărului din sânge, fiind foarte indicat pentru un consum regulat diabeticilor, dar are efect și asupra colesterolului din sânge. Datorită fosforului, stimulează regenerarea țesuturilor, iar fibrele insolubile aflate în mei în cantitate mare previn apariția calculilor biliari dar și a cancerului la sân.

Nu degeaba este acest regim atât de puternic, având în vedere faptul că toate cele patru componente sunt supra alimente, pline de substante nutritive extrem de binefăcătoare și cu impact major asupra bolilor grave, precum cancerul, diabetul sau bolile cardiovasculare.

Aflând eu toate acestea, mi-am zis să îmi încep ziua cu mei fiert. Aveam la dispoziție o cantitate mică de mei copt de mine acum 2 zile, dar și mei crud. În prima fotografie este cel copt, apoi meiul crud.

Procesul de fierbere decurge identic cu cel de la hrișcă. Se pune la o cantitate de mei, de două ori si jumătate apă plus un pic de sare. Se lasă să dea un clocot apoi se dă focul mai mic și se pune capacul. Ca să rămână boabele întregi nu se amestecă absolut deloc. Fierbe mai repede dacă e deja copt, cca. 20 min. Așa arată meiul copt și fiert.

Fiind o cantitate destul de mică, nu m-am declarat sătulă, așa că peste 2 ore am mâncat hrișca fiartă rămasă. Mai târziu, am făcut iarăși un aluat de turtițe, pe care le-am scos din cuptor pe la ora 2.

Și cântarul se pare că ține cu mine. După ce ieri dimineață s-a încăpățânat să rămână tot la 67,9 azi dimineață mi-a arătat 67,2, deci în total o scădere de 1,1 kg în trei zile. Ținta mea e de doar 2 kg în minus, dar dacă voi scădea mai mult nu e problemă, că oricum se va mai pune ceva după.

Încă mai am tendința de a mă gândi să mă duc în bucătărie să mănânc ceva bun (de cele mai multe ori asta înseamnă ceva dulce), dar îmi revin repede când îmi amintesc de opțiunile limitate pe care le am. Unul din beneficiile acestui regim va fi și o autoeducare de a nu mai mânca haotic, de câte ori am poftă de ceva, ci doar când îmi este cu adevărat foame.

Până seara probabil că voi mânca toate turtițele plus ceva supă cu găluște, din cea făcută ieri. Urmează week endul așa că voi avea timp să studiez, să scriu și să mai prepar câte ceva pentru meniul meu de regim.

Un 1 mai sărbătoresc (acasă) vă doresc 🙂

Jurnal de Oshawa 3 plus reteta de supa cu găluște

Sigur, nu e supa cu găluște clasică, ci rețeta preparată doar din cerealele permise la regimul oshawa 7. Dar să începem cu începutul. Am dormit binișor, chiar mai profund decât dorm de regulă, cu doar o singura trezire la ora 0, ceea ce este minunat pentru o persoană cu ceva insomnii la activ. Dimineața am mâncat tot boabe de hrișcă fierte. La serviciu mi-am luat 2 turtițe rămase, câteva rondele de orez și fulgi de hrișcă crocanți care merg de minune înmuiați câteva minute în apă fierbinte.

Spre casă, m-am oprit la Kaufland (era să uit să îmi fac celebra declarație) și am luat fulgi de alac și o pungă de grâu bio. Știți ce este alacul, un soi de grâu antic care are proprietăți net superioare grâului actual, obținut prin inginerie genetică.

Acasă m-am apucat de gătit supa de cereale. Am folosit cerealele din imagine. Am început cu găluștele. Am făcut un aluat simplu din făină de grâu sare și apă, mai moale decât cel de turtițe și l-am lăsat în așteptare. Am pus la fiert orezul brun integral și după cca o jumătate de oră am adăugat găluștele formate cu mâna udă, pentru a nu se lipi de palme. Am mai fiert cca 15 minute apoi am adăugat fulgi de alac si fulgi de hrișcă. Cam 2 – 3 linguri de fiecare. Am mai dat câteva clocote și e gata. Nu arată strălucit, hrișca i-a dat o culoare maronie, dar e plăcută, mai ales când e fierbinte 🙂

Azi am avut ceva pofte răzlețe, dar am mâncat suficient ca să nu îmi fie foame, pentru că această combinație, foame cu pofte, e periculoasă. M-am simțit foarte bine, sunt activă și vioaie, cu bateriile încărcate la maxim.

Urmează 3 zile libere, mâine fiind 1 mai, zile în care voi sta în casă, având în vedere starea de urgență pentru pandemia de covid-19. E un avantaj, existând mult mai puține tentații, dar și timp mai mult să gătesc, în așa fel încât să existe minimum de diversitate posibil și să rezist astfel oricărei tentații culinare.

O seară fără abuzuri alimentare vă doresc 🙂