Despre zambet

Un prieten drag mi-a zis odata cand abia ne cunoscusem ca zambetul meu e minunat si ca poate ravasi pe cineva neavertizat dinainte.  Dar eu nu cred ca zambetul meu e minunat, ci zambetul in general e o binecuvantare, zambetul oricui ne poate lumina clipa si viata.

Zambetul in sine aduce o multime de beneficii, atat zambaretului, cat si celor dijn jurul lui. Dar ca sa poti zambi trebuie mai intai sa-ti cureti sufletul de toate urmele de ura, invidie sau dorinte materiale imposibil de realizat infiltrate acolo si in schimb sa umpli locul ramas gol cu mult optimism si buna dispozitie. Incearca sa vezi mereu partea buna din tot ceea ce ti se intampla. Crede-ma ca intotdeauna este si ceva pozitiv in toate experientele vietii tale. Popular se spune de exemplu `un sut in fund un pas inainte`, si este perfect adevarat. Incearca sa iei mereu doar pasii inainte din toate suturile in fund primite. Singura castigata cu adevarat vei fi tu.

Apoi, ca sa intelegi mai bine cum e cu zambetul asta si puterea lui extraordinara, fa un experiment. Odata cand esti suparata ca ceva nu ti-a iesit cum ai vrut, du-te la oglinda si forteaza-te sa zambesti. Dar zambeste cat de larg poti tu, chiar daca arata a rictus de fapt, nu conteaza. Incearca sa mentii cateva minute acest zambet, apoi opreste-te si incepe sa faci ceva care sa nu aiba nici o legatura cu problema ta. O sa constati cu uimire peste cateva minute ca nu mai esti suparata absolut deloc, ca iti vine chiar sa zambesti in continuare, doar ca acum e un zambet adevarat, nu doar o fortare a muschilor fetii tale.

Parerea mea este ca un zambet din suflet, lipit peste o dantura perfecta este un magician care te face sa fii cea mai frumoasa femeie din lume, si nu se compara cu nici o coafura sau machiaj ca la carte, care te pot infrumuseta pe exterior, dar care nu te ajuta sa transmiti celorlalti mai mult decat ar face-o o papusa frumoasa.

Un zambet larg, luminos venit de le o femeie vesela si optimista va atrage ca un magnet privirile celor din jur, ii va bucura si ii va invata si pe ei sa zambeasca la randul lor. Desigur nu trebui fortat, un zambet fals fara suportul din interior, fara lumina unui suflet eliberat va arata ca un rictus oribil asa ca fereste-te de el.

Daca la inceput vrei sa zambesti si nu ti-ai gasit inca drumul spre optimism, incearca sa te gandesti o clipa la dragalasenii gen: copilul tau cand era micut si invata sa vorbeasca si stalcea cuvintele,  prima dragoste din liceu, mirosul de placinte de la bunica de la tara cand erai copil, si cu singuranta vei zambi, pentru ca iti va zambi mai intai sufletul, inima, si apoi chipul.

Ce pot sa-ti mai spun ca sa te conving? Ca puterea de a te bucura e cea mai de pret calitate pe care o poti avea, ca ea alunga stresul si supararile, ca te mentine sanatoasa si frumoasa, te face placuta celorlalti, care vor voi sa fie cat mai mult in preajma ta rezonand cu tine.

Despre divort

Nu vreau sa vorbesc aici despre aspectele juridice legate de un divort, nici despre suferinta celui parasit. Vreau sa ating un subiect care ma macina de mult: reactia femeii parasite, cu copii minori vis a vis de acceptarea sau refuzul implicarii ulterioare a tatalui in cresterea si educarea copiilor lor.

Am constatat de-a lungul timpului ca mare parte din femeile din Romania (sau cel putin din Moldova) fac tot posibilul sa limiteze sau sa anuleze orice contact al copilului cu tatal natural dupa divort. E greu de inteles pentru mine aceasta reactie, in afara unor situatii speciale in care tatal a fost agresiv, alcoolic, etc. Se pare ca femeile parasite de soti apeleaza la aceasta metoda pentru a se razbuna pe fostii lor soti pentru ceea ce le-au facut lor. Dar ce vina au copii ca parintii nu s-au inteles? Copii care si asa sunt traumatizati de divortul parintilor, trebuie sa aiba acces la dragostea si ingrijirea ambilor parinti, au imperios nevoie sa ii vada si sa se simta iubiti si protejati de ambii parinti. Ruperea lor brusca de unul dintre ei poate avea consecinte grave asupra dezvoltarii lor emotionale, si nici o mama nu ar trebui sa permita sa se intample asta, indiferent ce s-a intamplat intre ea si tatal copiilor.

Mai ales adolescentii sunt cei care pot fi cei mai afectati, chiar daca poate se considera ca sunt mai mari si pot intelege. Perioada si asa dificila prin care trec se poate transforma intr-o adevarata criza la pierderea contactului cu unul din parinti si alunecarea spre tentatiile atat de periculoase ale varstei lor e foarte aproape in acest caz.

As vrea sa pot face ceva, in sensul de a schimba aceasta mentalitate extrem de gresita si ma puteti ajuta daca sunteti mama divortata scriind in comentariile de mai jos cum ati procedat dupa primirea custodiei copiilor dvs., cat timp ii permiteti fostului sot sa stea cu copii, cat de des discutati cu el despre cresterea si viitorul copiilor, ce efect a avut in timp asupra copiilor despartirea si faptul ca si-au vazut in continuare tatal sau nu.

Emotii

Se apropie. Simt ca e pe aici pe undeva. E ca o vraja. Ma atrage irezistibil desi nu stiu exact unde e sau cum e. Stiam cum e, dar am uitat pentru ca nu m-a mai vizitat de mult. M-a mai atins cu aripa ei diafana dar poate nu am fost eu pregatita sa o primesc, ca s-a retras speriata si apoi m-a ocolit. Ea nu accepta compromisuri,  trebuie sa i te deschizi in intregime, te vrea a ei cu fiecare celula, cu fiecare gand, cu fiecare respiratie, cu fiecare bataie de inima, nu exista cale de mijloc, ori i te dedici cu toata fiinta ori va disparea si cine stie daca se va mai intoarce vreodata.

Stiu ca va veni curand, o percep cu toate simturile, o vad cu ochii mintii, o miros cu narile dilatate, o aud in gand, o pot atinge desi nu e langa mine, imi deschid bratele ca pentru o imbratisare infinita. Sigur va veni, pentru ca acum sunt cu adevarat pregatita pentru ea. Se indreapta spre mine, iar in drumul ei se aseamana cu un stol de pasari in zbor visand la tari calde si insorite, cu un camp de flori mirosind a parfum greu sub soarele arzator, cu un val inspumat de la malul marii care te mangaie bland si cald, cu surasul minunat al unui copil.

El a trimis-o spre mine, iar atunci cand va ajunge imi va umple toata fiinta, imi va deturna fiecare gand, imi va infiora toate simturile sub atingerea ei, apoi se va multiplica, va creste enorm capatand mii de nuante noi si se va intoarce spre el cuprinzandu-l. Si cand vom fi in final amandoi, unul langa altul, suflet langa suflet, inima langa inima ne va proteja si ne va incorjura ca o aura care va creste mereu si mereu si va cuprinde incet tot ce ne inconjoara, locuri, fiinte, ganduri, emotii, sentimente….

Dilema

Ai peste 40 de ani. Care este cea mai buna metoda sa-ti faci cunostinte noi din randul barbatilor? Cele mai sfinte metode sunt tot cele clasice, sa ii cunosti in mediul in care te misti (serviciu, vecintatatea locuintei tale, scoala copiilor, etc) sau sa iti faca cunostinta cineva apropiat. Astea sunt cele mai sigure metode, dar toal nepractice in ziua de azi.

Mai ramane o a treia metoda, retelele de socializare, cu avantajele si dezavantajele aferente. Avantajele se stiu… poti avea acces la un numar mare de profile de utilizatori de varsta si conditia ta si ai de unde alege. Cand vine insa vorba de dezavantaje apar o multime de nuante.

In primul rand ca sa iti fie vizualizat profilul si sa ai sanse sa cunosti pe cineva trebuie sa-ti pui poze. Ai peste 40 de ani, esti o femeie realizata profesional, te cunoaste destul de multa lume, colegi, prieteni mai vechi sau mai noi, cunostintele fostului sot, etc. Nu prea da bine pentru tine si imaginea ta ca mare parte dintre ei sa te vada acolo… in cautare de barbati. Apoi, daca te hotarasti totusi sa pui poza, ce fel de poza sa fie. Daca e una banala, stearsa nu are nici un efect, daca alegi una ceva mai sexi (nu dezbracata desigur) esti asaltata de persoane de toata varstele cu tot felul de propuneri. Sa zicem ca gasesti calea de mijloc si incepi sa discuti cu diversi pe chat.

Faci o selectie si ai o lista de persoane care cat de cat se incadreaza in ceea ce doresti tu. Acum abia incep surprizele, majoritatea sunt casatoriti, desi spun ca sunt celibatari si vor doar o aventura sau in cel mai fericit caz o amanta mai de durata. Cum nu te pretezi la nici una dintre cele doua variante ii excluzi.  Apoi mai e categoria celor cu nasul pe sus. Arata binisor si/sau au ceva venituri si au senzatia ca sunt masculi feroce carora trebuie sa le cada la picioare orice femeie. Le faci vant si la astia. Si mai sunt cateva categorii pe care musai le excluzi: categoria ratatilor, dezamagitilor, vulgarilor, misoginilor, mincinosilor, etc. Cand ai terminat cu toate astea nu ramane mai nimic.

De regula, cand incepi o convorbire pe chat, simti din primele cuvinte daca ai vreo afinitate sau nu cu acea persoana. Cele mai multe conversatii sunt extrem de banale si incadrate intr-un tipar evident: cum te cheama, cati ani ai, cu ce te ocupi, casatorit/a, ai copii, etc. Sunt oarecum utile si conversatiile astea, te ajuta la triere, dar nu te inspira cu nimic.

Adevaratele conversatii sunt cele neincadrate in nici un tipar, cele care curg de la sine, in care rezonezi usor si frumos cu celalalt si ai senzatia dupa o jumatate de ora ca va cunoasteti de o viata. Sunt rare astfel de situatii, poate chiar unice…. Si sunt mari sanse sa iasa ceva in final. Daca nu o mare iubire, macar o mare prietenie (poate mai valoroasa ca prima).

Dar ce te faci, cand dupa o astfel de conversatie care te umple de emotii si sperante, afli ca d-lui e bine merci casatorit. Din nou intervine liberul arbitru, trebuie sa decizi: continui sa discuti, ii dai id-ul de messenger, nr. de telefon sau gata, intrerupi tot. Daca continui risti sa te indragostesti, daca intrerupi risti sa pierzi sansa de a cunoste un OM care sa aiba poate un rol important in viata ta.

Si pana la urma ce e asa rau in a te indragosti de cineva, fie el si insurat. Ai peste 40 de ani, nu mai ai chiar o viata inainte, a inceput sa te doara undeva de ce spune lumea despre tine (dovada faptul ca ai pus poza pe site), sansa de a te indragosti la varsta asta, de a avea de cine sa te indragostesti de fapt, e aproape unica, asa ca sfatul meu e… PROFITA DE TOT CE ITI OFERA BUN SI FRUMOS VIATA.

Si mai e un risc, acela de a deveni dependenta de astfel de situri.E cea mai grava problema din toate. Si vine dintr-un fapt atat de omenesc, speranta, speranta de a gasi mereu pe cineva si mai bun, si mai potrivit pentru tine, pe acel cineva la care ai visat toata viata. Sunt persoane care stau cu anii pe aceste situri de socializare, ii gasesti peste tot, cu acelasi id sau cu altul, sunt mereu online, nu se pot dezlipi de ele. Deja incepe sa semene a dependenta si devine periculos, in loc sa-ti traiesti viata, lucru care se intampla ACUM, tu cauti si astepti mereu si mereu altceva.