Amintiri

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Îmi amintesc de tine şi de stele

Cad nerostiri prin gândurile mele

Mă strigă luna, albă carapace

Tu, cheamă-mă. Dar lasă-mă în pace.

 

Îmi amintesc de tine şi de soare

Prin înserări în care gândul moare

Mă însoţeşte-o rază de lumină

Poate-am greşit. Dar nu am nicio vină.

 

Îmi amintesc de tine şi de ploaie

Răceala ei şi-a ta mă încovoaie

Am inima din nou însângerată

Numai acum. Albă a fost odată.

 

Îmi amintesc de tine şi de mine

Şi de albastrul zilelor senine

Îmi amintesc de-o fericire nouă

Ce ar fi fost. Dar azi s-a rupt în două.

Seara noastră

seara noastra

Îmi curge seara în fereastră

Cu clipe calde de amurg

Sunt ca o floare într-o glastră

La care razele n-ajung.

 

Tăcute stelele îngână

Balada unui alt destin

În care mă ţineai de mână

Şi mă-mplineai, câte puţin.

 

Nici norii nu vor să-nţeleagă

Că soarele le dă sclipiri

Iar întunericul ne leagă

Cu lanțuri grele de-amintiri.

 

Un vis îmi cade în fereastră

De aş deschide-o m-ar găsi

Și n-aș mai fi în veci sihastră

În seara noastră aș păși.

Izvorul meu

11

Izvor îmi eşti

De gânduri limpezi, cristaline

De doruri lungi de-a iernilor zăpezi

De cântece şoptite-n nopţi străine

Şi de cuvinte în care nu mai crezi.

Izvor îmi eşti

Ce-mi umpli visul cu lumină

Şi stelele le ningi încet

Peste toţi paşii care-ai vrea să vină

La tine doar, fără niciun regret.

Izvor îmi eşti

De zâmbete născute şi uitate

Din amintiri în care te-ai ascuns

Ca să te pierzi de mine şi de alte

Iubiri ce-n inimă nu ţi-au pătruns.

Izvor mi-ai fost

De tresăriri tăcute

De îmbrăţişări în care au încăput

Frânturi de inimă din dor născute

Şi clipele pe care nu ştiu încă pe unde le-am pierdut.

 

Adeseori

Imagini-Artistice-Desktop-de-Iarna-1

Adeseori

Din bucurii se nasc tristeţi

Şi-n iernile fără de rost

Cresc albe şi neninse dimineţi.

 

Adeseori

Luminile ne iartă-n zori

Din noaptea albă-n care

În visul meu tu te strecori.

 

Adeseori

Din norii iernii nu coboară

Fulgii de nea îndrăgostiţi

Şi nici iubirile nu vor să moară.

 

Adeseori

Când inimile se ascund

De frigul vieţii de afară

În amintiri eu mă scufund.