Sfântul Valentin … la clasa pregătitoare

Azi am fost șocată. M-am dus să-mi iau băiatul de la școala, el fiind în clasa zero sau pregătitoare. In clasă tragedie mare. O fetiță plângea de mama focului, că feciorul meu o supărase. Adică efectiv nu o băgase în seamă, tratând-o cu spatele. Ghiciți ce spunea fetița printre lacrimi, cu tatăl ei de față.

–        Eu te iubesc, de ce nu vorbesti cu mine. Vreau să fiu prietena ta.

Și repeta mereu cât de mult îl iubește. Nu știam ce să cred și ce să fac. I-am zis frumos băiatului că toți sunt colegii și prietenii lui și trebuie să vorbească cu toți.

Ei, partea frumoasă este că doamna învățătoare l-a certat pe el că a supărat fata. L-a pus să-și ceară scuze și i-a zis că pentru a o îmbuna să-i aducă luni o bomboană. Apoi ultima ei remarcă m-a dat gata.

–        Deși trebuia să-i fi adus ieri de Sfântul Valentin.

Adică al meu copil era vinovat și trebuia să-și ceră scuze pentru ce? Pentru că acea fetiță considera că îl iubește și pe el nu-l interesa. Asta fiind o vină. Repet copii aștia au în jur de 7 ani. Apoi doamna învațătoare considera ca ar fi fost normal ca ei să se comporte ca niște îndrăgostiți sadea.

Ori nu mai judec eu corect ori ceva nu e în regulă în toată îmtâmplarea asta.