Cititorului

cititorul de cuvinte

Cititorul de cuvinte

Cred că mi-a umblat prin minte

Şi-a găsit un vis pierdut

Nu mai ştiu când l-am avut.

 

Poate însă a înmugurit

Printre rânduri s-a ivit

Şi-a crescut, fior, spre stele

Închinându-se la ele.

 

S-a topit într-un cuvânt

A curs râuri pe pământ

S-a înălţat din ploaia care

L-a iubit, i-a dat culoare.

 

Cititorul de cuvinte

L-a întâlnit la el în minte

L-a hrănit cu al lui dor

I-a dat aripi, i-a dat zbor.

 

Cititorule tu ştii

Să citeşti în vorbe vii

Mă primeşti în gând la tine

Nu mă ştii, dar eşti cu mine.

 

Vis rătăcit

_Duality_by_d3rkangel

Dincolo de vise sunt eu

Emoție în stare pură

Lacrimă ecou a sufletului meu

Prelinsă dintr-un dor.

Stelele au uitat să se aprindă

Visând împreună cu mine

Și nici măcar nu era visul meu

Căzusem în el pe nesimțite

Atrasă de nechemarea nespusă

A unui gând abia început.

M-am rătăcit desenând un drum

Pornit spre asfințitul din mine

Încercând să-l deschid cu ochii,

Cu buzele, cu brațele aripi

Cu sufletul zbor

Dar m-am regăsit înțelegând

Că dincolo de vise sunt eu

Și visele își vor găsi drumul în mine.

 

Oamenii ploii

ploaia_40622400

Astăzi oamenii ploii m-au vizitat în van

Lacrimile lor nu m-au putut atinge

Ascunsă sub umbrela gândurilor vagi

Ne-am măsurat puterile. Şi am văzut că ninge.

Am ascultat avidă tot glasul fulgilor tăcuţi

Dar nu am înţeles străinele cuvinte

Veneau perechi strigându-şi visul efemer

Împreunându-şi mâinile a rugăminte.

Cu remuşcare am eliberat un gând

În încercarea de-a le aduce nemurirea

I-am strâns în braţe, s-au topit şi-am plâns

Un om al ploii am devenit şi eu simţindu-le iubirea.

 

Translucid

Mă priveai

Ochii tăi

Barieră albastră

Pe acel prea mult cer

Umbră erai

Umbră de nor

Umbră de zbor

Umbră de cer pe pământ

Mă atingeai desluşit

Durerea amprentei tale

Îmi umplea aerul

O inspiram

O simţeam atingând haotic

Inimă, gând

Inima, gând

O renegau lacrimile mele

Îi redam libertatea

Umbră de lacrimi curgând pe pământ

Mă priveai în ochi

Dincolo de gând

Te ascunsesem în inimă

Ca să nu te uit

Inima am strâns-o

Aşternut să-ţi fie

Translucid

Între straturi de

Inima, gând

Inimă, gând.

 

Irealia te invită şi pe tine la un Gând din Cuvânt. Azi cuvântul translucid.