De m-aş trăda
S-ar întreba salcâmul
Sfiindu-şi floarea dulce de argint
Ce îmi lipseşte
Câtă vreme steaua
Ce am visat-o ieri
A răsărit
Şi cerul o primeşte
La sânul lui scăldat de dor
Chiar dacă şi-a pierdut lucirea
Îndrăgostindu-se de-un nor.
De m-aş trăda
S-ar întreba lumina
Iubindu-şi umbra lungă la apus
De ce mă doare încă amintirea
Tăcerilor de nesupus
Când viitorul doar
În răni poate sădi
Tristeţea clipei când presimte
Că vremea ei se va sfârşi.
De m-aş trăda
S-ar prăbuşi o floare
Negându-şi echilibrul ireal
De m-aş trăda
Nu mi-ar ajunge-o mare
Să îmi aduc furtunile la mal.
