Încă o vară

floarea soarelui

De-ar mai veni o vară

Prin suflete la noi

Am aduna doar stele

Din cer, în loc de ploi.

 

Ferestrele-ar fi pline

De zâmbete solare

O-ndrăgosteală caldă

Ar crește-n fiecare.

 

Albastra libertate

Cu legănări de vis

Ne-ar învăța cuvinte

Ce încă nu s-au scris.

 

S-ar dilata secunda

În lâncezeala moale

Ar adormi și timpul

Prin gândurile goale.

 

De-ar mai veni o vară

Aș ține-o pentru tine

În ea dacă vei crede

Vei crede și în mine.

Zbor spre mâine

zbor

M-aş căţăra pe un nor

Navă atinsă de zbor

Cu lacrimi calde-aş ploua

Pe chipul şi mâna ta.

 

Zarea chemată şi ea

Aproape de tine vrea

Acolo este aici

Clipele sunt iarăşi mici.

 

Tace fanfara de ploi

Cântece se-aud în noi

Muzica ta s-o ascult

Fereastră spre mai demult.

 

Liniştea de ar tăcea

Să o cuprind eu aş vrea

În tine să strig doar un dor

Ca norul mâine să zbor.

 

Vin ierni

clepsidra

Vin ierni ce-şi uită astăzi ninsul

Vin ierni ce-şi caută-n noroi

Zăpezile, pierzându-şi plânsul

Căzutelor, albastre ploi.

 

Vin ani ca să ne umple timpul

Mor ani umpluţi cu amintiri

Cade-n clepsidră-ncet nisipul

Ruina fostelor iubiri.

 

Vin nopţi prea pline-n anotimpuri

Vin nopţi prea lungi cu lună grea

Când din oglindă smulgem chipuri

Ce nu mai sunt, ce le-am mai vrea.

 

Vin gânduri care să se-aplece

În faţa clipelor târzii

Vin vise-n toamna care trece

Vin inimi grele-n poezii.

 

Şi acum

Şi acum

Te vreau înapoi

Când afară ninse cu ploi

Cu zăpada dintre noi amandoi.

 

Renăşteau

Sentimente convoi

La umbra cuvântului noi

Neschimbate de doruri calde şi moi.

 

Te întreb

Ţi-ai luat cu tine amintirile

Sau căzute au fost odată cu stelele

Când în noi se împlineau, tăcute, clipele?

 

Mă întrebi

Am adunat în mine culorile

Am dăruit stelelor umile întrebările

Şi ţi-am rămas doar ţie, goală de toate uitările?