Timpul ploii

parca sunt ani

Parcă sunt săptămâni

Sărutul soarelui de când eu l-am uitat

Îmbrăţişarea ploii visul mi-a întinat

Parcă sunt săptămâni

De când din rădăcini seva mi s-a prelins

Prin venele prea grele de abis.

Parcă sunt luni

Adânci ca depărtările din noi

De când din nori a curs necontenit şuvoi

Parcă sunt luni

Albastre ca un infinit, de când

Cu mângâierea ta nu m-am mai întâlnit.

Parcă sunt ani

De când penelul într-o stea îl înmuiam

Luna parcă în suflet o chemam

Parcă sunt ani

De când e timpul ploii să-mi spună poveşti

Parcă sunt ani de când erai şi nu mai eşti.

Dor de tine

184226_537395502959777_282164905_n (1)

Mi-e dor de-o amintire ce-am rătăcit cândva

De-o clipă prea străină ca să fi fost a mea

De-un glas ce mă atinge cu albe inflexiuni

Încă mai cred că am trăit şi eu minuni.

 

Mi-e dor de-o înfiorare ce parcă m-a cuprins

Când? Nu mai ştiu. Poate a fost doar vis

Voi căuta amprenta în piele de s-a adâncit

Sărutului. Poate sarutul meu l-a născocit…

 

Mi-e dor de-o aşteptare. Nici ea n-a mai venit

Mi-e dor de-o înfrigurare ce n-a mai contenit

Să ardă ca seninul de dorul soarelui născut

Mi-e dor de tine. Odată, poate că te-am cunoscut.

 

Duzina de cuvinte… Sărutul

message_in_a_bottle_rex_34248000

Era târziu şi clipele zburau prin noi

Cu zeii în intimitate ne credeam noi doi

O voce ne cânta triade în dulce ritm grecesc

Inimile învăţau să viseze departe de lumesc.

 

Era târziu şi zgomotul privirii tale cădea cu greutate

Peste acel uitat sărut desprins de realitate

De-ar fi să te întâlneşti cu el acum spre zări

L-ai pune într-o sticlă, l-ai arunca într-un râu, ca să se scalde-n mări.

 

Şi ai greşi. Nu-i nici o dogmă să te oblige să îl uiţi

Nici o religie să blesteme îndrăgostiţi

Nici un cutremur atât de puternic în ecou

Ca un sărut ce zdruncină din temelii orice egou.

 

Gasiti alte duzini, mult mai frumoase, in tabelul de la psi.

Dualitate


dualism1

Urâtul, dezamăgita frumuseţe

Ce s-a pierdut pe sine în noroi

Şi bucuria, vesela tristeţe

Ce-a alungat din casa-i şi venin şi puroi

Iubirea, sublimare a urii

Izvor de preasfinţire, născută din nevoi

Uitarea, prefaţă a amintirii

Medicament al sufletelor de eroi

Prezentul, clipă a nemuririi

Ce arde timp şi viaţă-n noi

Sărutul, izbucnire a naturii

Cascadă prăvălită-n amândoi

Întuneric, renaştere a luminii

Nimic sunt eu, pierdută, fără voi.

13 aprilie 2013