Posted on

Duzina de cuvinte… îmbrăţişarea

Larmă nebună de gânduri uitate

Curg languros prin visele toate

Iubire pierdută în suflet trezeşte

Dorinţe aprinse ca jarul topeşte.

E linişte-n dorul ce-atinge limanuri

Licoare zeiasca crescută în lanuri

Lacrimă stinsă-n mirifice clipe

De braţe dornice a te cuprinde.

Privirea-ţi în mine licurici iar aprinde

Lacom te vrea gândul cel necuminte

Lacustru te-atinge ca lacul fierbinte

Plin de speranţa ce nicicând nu minte.

Livadă de stele pe cer se arată

Nori limpezi cuprind existenţa mea toată

Soare latent creşte odată cu zarea

Pe veci doar a ta mi-e îmbraţişarea.

Alte duzini minunate gasiti in tabelul de la clubul psi.

Posted on

Mângâiere

Mângâiat se vrea sufletul meu

De al tău suflet

Adormit lânga mine.

Iubită se vrea inima mea

De a ta inimă

Bătând cu putere în mine.

Admirat ar vrea să fie trupul meu

De a ta blândă privire

Poposită mereu pe mine.

Sărutat de tine visează că e visul meu

In toate culorile

Răsărite din marea de stele.

Alinat este gândul meu

De toate dorurile

Provocate de tine.

Alintat se vrea chipul meu

De degetele tale

Mângâietoare ca lacrimile mele.

Amuţită vreau sa fie speranţa mea

Să nu mai viseze la tine.

Posted on

Provocarea de luni… Arzand


Am lasat dorul mistuitor, dorul arzand in urma. L-am uitat in ploaie. Nu i-am mai dat combustibilul necesar cred, si s-a stins pierdut, s-a transformat in cenusa, iar cenusa a fost imprastiata de vant. In urma lui a ramas doar un gol, un vid care va absoarbe imediat ce va avea ocazia, un alt sentiment, o alta emotie, sau poate aceeasi, tot un dor, tot o iubire, tot o speranta. Inima nu poate trai fara ele, sufletul stie ca are atatea de daruit, si nu se poate opri sa iubeasca, ceva, pe cineva, sau totul. Si va arde din nou, va simti emotii netraite, sau poate deja stiute, se va umple cu ele, si va incepe din nou sa arda. Cu fiecare respiratie, cu fiecare gura de oxigen, focul va fi mai intens, flacarile lungi se vor prelinge incet spre cer, de unde se va hrani cu lumina soarelui, vor capata si mai multa forta, apoi se vor intoarce spre pamant, energia tuturor vulcanilor sai umplandu-le si ea.
Trebuie doar sa ma privesti in ochi. Trebuie doar sa ma iei de mana. Trebuie doar sa spui cat de dor ti-a fost. O imbratisare. E atat de simplu. Si iubirea va fi intre noi. Doar ea, pentru ca nimic altceva nu va avea loc. Vom fi doar noi si ea. Lipiti, uniti, de nedesprins, doua trupuri, doua suflete si o iubire. Arzand.
Alte povesti arzand gasiti in tabelul de la clubul PSI.

Posted on

Duzina de cuvinte …. Imbratisarea

Statea cu tampla sprijinita in palma. Statea doar. Incerca sa nu gandeasca, sa nu spere, sa nu simta. In rastimpuri o idee mai incoltea in mintea ei, dar o alunga repede. Nu era usor, gandurile reveneau, iar si iar, voiau sa fie bagate in seama, ascultate, intelese. Isi permitea doar sa viseze. Un vis dens, un vis despre ultima data cand el a luat-o in brate. Si imbratisarea a fost vis. S-a pierdut in acea imbratisare. S-a uitat acolo. Si-a uitat si gandurile in ea. N-a mai fost aceeasi dupa desprinderea de el. Boabe albastre de lacrimi i-au aparut in coltul ochilor si au alunecat usor pana in margini de obraz, mangaindu-l. Un gand stingher i-a rasarit totusi in minte. Si n-a mai vrut sa plece nicicum. A plutit mai intai ca o frunza smulsa de vant. Apoi, s-a agatat cu putere intr-un colt de suflet, si a inceput sa toarca incetisor. La inceput. Apoi ceva mai zgomotos. Apoi i-a umplut mintea si inima cu zumzetul lui. Ii spunea sa nu mai fie trista. Ii spunea ca va veni. Ii repeta iar si iar ca o iubeste, chiar daca acele cuvinte nu vin, nu vor sa fie auzite. Dar le spune in gand, cand ea doarme, cand il viseaza, cand il iubeste. Si cand repeta la nesfarsit… Cat esti de frumoasa. Ii mai spunea ca in curand va aparea in prag si va pleca cu ea oriunde, acolo unde drumul se va intinde in fata lor fara sa ii mai impiedice ceva vreodata. Intr-un tarziu a reusit sa alunge acel gand nemernic,  gand hain,  gand datator de speranta, care nu va face altceva decat sa provoace o noua suferinta. Si a reinceput sa viseze  la acea imbratisare pe care nu o va uita niciodata.

Aceasta a fost duzina nr. 25 provocata de clubul PSI.